𝑷𝒂̆𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒕𝒆𝒋𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒈𝒐𝒔𝒑𝒐𝒅𝒂̆𝒓𝒊𝒓𝒆 𝒅𝒖𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆, 𝒏𝒖 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒎𝒂̆𝒔𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒆𝒓𝒄𝒊𝒕𝒊𝒗𝒆
Dezbaterea care a avut loc, recent la Suceava, cu participarea face to face a părților implicate, autorități și instituții (Prefectură, Poliție, Jandarmerie, Garda Forestieră), agenții economici din sectorul de exploatare și prelucrare forestieră, reprezentanți ai industriilor bazate pe lemn, ai Direcției Silvice Suceava, dar și ai mediului universitar (Facultatea de Silvicultură din cadrul USV), s-a desfășurat la inițiativa Asociației Industriei Lemnului – Prolemn și cu participarea Asociației Forestierilor din România (ASFOR), a reprezentat:
-un semnal de alarmă către instituțiile de control, care trebuie să nu se mai interpreteze arbitrar legislația, pornind de la exemple concrete;
-o dezbatare de clarificare a interpretării sistemului de infracțiuni și contravenții prevăzut de Codul Silvic;
un semnal și către activiști, că nu se acceptă hărțuirea și denigrarea activităților dintr-un sector economic important;
-se ia în calcul întocmirea unui set de propuneri de modificare a Codului Silvic, pentru corectarea unor situații concrete, care au efecte negative în desfășurarea activităților economice.
Criza de la RNP- Romsilva nu este doar o criză a RNP- Romsilva
Este o criză a sectorului forestier, generată în timp
Este o criză de resursă , generată artificial în toamna anului 2022, cu măsura contraproductivă a plafonării prețurilor lemnului de foc, peleților și bricheților, măsura care a generat prețuri speculative pentru lemnul de foc, prețuri speculative transferate și către industrie. AIL-Prolemn-Catalin-Tobescu-Suceava-2025 (1)
Prețurile prea mari ale resursei de lemn au generat o scădere de 25 % a activității în industria lemnului în 2023, cu o scădere proporțională a cererii de lemn industrial transferată pe piața primară a lemnului.
anul 2024 a fost anul de apogeu al impactului negativ al blocajelor induse de evaluările retroactive ale evaluărilor de mediu a amenajamentelor silvice, cu 30 % din amenajamentele silvice în proceduri de reavizare. Activitatea în industria lemnului a stagnat la un nivel redus, un echilibru de activitate redusă- ofertă redusă de resursă.
Pierderi atât în silvicultură cât și în industria lemnului:
Anii 2023-2024 au însemnat și o tranziție forțată la valorificarea lemnului în formă fasonată, impusă de modificarea Codului Silvic.
Rezultatul: lemn depreciat, stocuri de un milion mc, pierderi economice pentru administrația silvică dar și pentru industria lemnului. Nu s-au făcut pași semnificativi către adaptarea structurilor de administrație silvică la noul mod de valorificare, nici către modificarea regulamentului de valorificare pentru o fluență a punerii pe piață a lemnului fasonat. Proceduri de licitație greoaie.
Dezbaterile s-au centrat pe suportul prezentării domnului Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: 𝑷𝒂̆𝒅𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒕𝒆𝒋𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒈𝒐𝒔𝒑𝒐𝒅𝒂̆𝒓𝒊𝒓𝒆 𝒅𝒖𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆, 𝒏𝒖 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒎𝒂̆𝒔𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒆𝒓𝒄𝒊𝒕𝒊𝒗𝒆!
Studiile de caz prezentate ( n.r. vezi pdf-ul alaturat) reprezintă tot atâtea ocazii în care interpretarea prevederilor Codului Silvic a intrat în conflict cu spiritul legii și principii fundamentale ale dreptului, astfel încât, au fost acordate sancțiuni calificate drept abuzive de către cei vizați.
”Noul Cod Silvic aduce dificultăți suplimentare, care vor avea impact negativ în 2025:amenajamente pe 20 de ani, greu de implementat; interzicerea tăierilor rase în arii protejate; obiectiv de vânzare a lemnului fasonat din depozite, în procent de minim 50 %.
Cum se va implementa?
un sistem de contravenții și infracțiuni silvice disproporționat : contravenții de la 0.1 mc, infracțiuni de la 5 mc prin cumulare de contravenții ! Mulți transportatori refuză să mai transporte lemn .
Nu este doar o criză a RNP- Romsilva. Este o criză a întregului sector, generată în timp. O criză la care nu există soluții simple”, a mai completat președintele AIL.
Angella Dumitrașcu
Distribuie:
