Patrimoniului viu ca punte de legătură între comunități
Lumea sărbătorește, pentru a treia oară, Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial – o zi dedicată protejării și promovării tradițiilor vii, obiceiurilor și practicilor culturale transmise din generație în generație.
La finele lunii octombrie, ROMÂNIA organizează un eveniment on line care, urmărește să consolideze recunoașterea pastoralismului ca sistem de patrimoniu viu, care conectează practici culturale, cunoștințe tradiționale, activități agricole, producția de alimente și gestionarea durabilă a peisajelor și ecosistemelor. Acesta oferă oportunitatea de a depăși o abordare axată exclusiv pe patrimoniu și de a încuraja dialogul cu sectoarele agriculturii și mediului, demonstrând modul în care protejarea patrimoniului viu poate contribui la obiective mai ample de dezvoltare durabilă.
În fața provocărilor ecologice și economice actuale, viabilitatea pe termen lung a pastoralismului depinde de recunoașterea și susținerea atât a dimensiunii sale culturale, cât și a celei agricole.
Conferința marchează atât Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial, cât și Anul Internațional al Pășunilor și al Păstorilor (IYRP 2026), coordonat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Aceasta se va desfășura în cadrul programului național al României dedicat marcării a 70 de ani de apartenență la UNESCO (1956–2026), celebrând șapte decenii de cooperare internațională în domeniile culturii, educației, științei și patrimoniului.
În acest context aniversar, inițiativa reafirmă importanța patrimoniului viu ca punte de legătură între comunități, sectoare și țări, precum și ca o contribuție semnificativă la dezvoltarea durabilă.
Inițiativa este deosebit de relevantă în contextul înscrierii multinaționale a transhumanței – deplasarea sezonieră a efectivelor de animale – pe Lista Reprezentativă în anul 2023; acest demers a demonstrat modul în care pastoralismul susține practicile agricole și cunoștințele ecologice, dar și relațiile sociale, identitățile culturale, ritualurile, meșteșugurile, gastronomia și transmiterea între generații.
Alte înscrieri pe Lista Reprezentativă care au în centru pastoralismul vor fi discutate și abordate de către experți naționali.
România are 11 elemente ale Patrimoniului Cultural Național înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și anume: Ritualul Călușului (2008), Doina(2009), Artizanatul ceramicii de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească'(2013, înscriere multinațională cu Republica Moldova), Jocul fecioresc (2015), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016, împreună cu Republica Moldova), Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul(2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedoniei de Nord), Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova (2022), Tradiția de creștere a cailor de rasă lipițană (2022, dosar comun depus de șapte țări – Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor (2023, dosar comun depus de 10 țări – Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania) și Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale (2025), nominalizare comună a României și Republicii Moldova.
În contextul inițiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, începând din 2010, Ministerul Culturii acordă titlul de ”Tezaur Uman Viu”, care poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Potrivit datelor ministerului, în 2025, 131 de români dețineau această distincție.
ANGELLA DUMITRAȘCU
Distribuie:
