Coiful de la Coțofenești, aproape de finalul restaurării. Artefactul ar putea fi expus din nou pe 15 ianuarie 2027

Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului cultural național, ar putea reveni în fața publicului de Ziua Culturii Naționale, pe 15 ianuarie 2027. Restaurarea artefactului, recuperat în aprilie 2026 după furtul dintr-un muzeu din Olanda, se apropie de final. În paralel, autoritățile române continuă demersurile pentru recuperarea ultimei brățări dacice dispărute.

Stadiul lucrărilor de restaurare a fost prezentat luni, 2 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul unui eveniment la care au participat ministra Culturii, Ioana Ciocan, și vicepremierul Marian Neacșu.

Artefactul, vechi de aproximativ 2.400 de ani, a suferit deformări în urma furtului din Muzeul Drents din Assen, produs în ianuarie 2025. După recuperare, piesa a fost supusă unor investigații complexe, menite să stabilească amploarea deteriorărilor și să permită restaurarea în condiții de maximă siguranță.

Restaurarea se apropie de final

Intervențiile sunt realizate de specialistul Alexandru Dozsa, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României, cu implicarea unei echipe de aproximativ zece specialiști români și olandezi.

Ministra Culturii a subliniat importanța muncii specialiștilor care contribuie la protejarea patrimoniului național.

„Este important să recunoaștem oamenii din spate, oamenii care muncesc și fără de care acest domeniu extrem de fragil nu ar putea să supraviețuiască”, a declarat Ioana Ciocan.

Potrivit acesteia, obiectivul autorităților este ca artefactul să fie reintrodus în circuitul expozițional pe 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale.

Ce au arătat investigațiile asupra artefactului

Înaintea restaurării, coiful a fost supus unor examinări amănunțite, realizate în colaborare cu specialiști din Olanda și cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Analizele au inclus microscopie optică și electronică, scanare tridimensională și investigații fizico-chimice, pentru evaluarea stării de conservare și a rezistenței metalului.

Specialiștii au constatat că desprinderile apărute în urma furtului s-au produs în principal în zone restaurate anterior, în special în punctele în care fuseseră realizate îmbinări în cadrul unei intervenții din 2021. Totodată, investigațiile nu au identificat fisuri profunde noi care să afecteze integritatea structurală a piesei.

Analizele au confirmat și faptul că artefactul este realizat din electrum natural, un aliaj predominant din aur și argint, cu mici cantități de cupru. Compararea rezultatelor cu datele obținute înainte de furt nu a indicat semne ale unei eventuale substituiri a piesei.

Intervenții de mare precizie pentru protejarea aurului antic

Procesul de restaurare a fost organizat în trei etape principale. Prima a presupus îndepărtarea controlată a unor materiale folosite la intervențiile anterioare, inclusiv a reziduurilor de rășină epoxidică.

A doua etapă a vizat corectarea treptată a deformărilor, prin utilizarea unor suporturi personalizate și a unor dispozitive de precizie care permit controlarea presiunii aplicate asupra metalului.

Ultima etapă urmărește consolidarea structurii și remedierea unor zone deteriorate din apropierea protecției pentru ceafă și a urechii stângi, precum și reatașarea obrăzarului drept.

Intervențiile sunt concepute astfel încât să păstreze cât mai mult din materialul original, patina istorică și urmele tehnicilor de prelucrare din Antichitate.

România continuă căutările pentru ultima brățară dacică

În cadrul evenimentului de luni, vicepremierul Marian Neacșu a reafirmat angajamentul autorităților de a recupera și ultima brățară dacică dispărută.

„Nu vom precupeți niciun efort să recuperăm și ultima dintre brățări, care încă nu este în patrimoniul nostru. Sunt convins că, prin eforturile conjugate, prin acțiuni specifice, în foarte scurtă vreme vom preda românilor și ultima dintre cele patru brățări”, a declarat Marian Neacșu.

Lotul furat din Muzeul Drents cuprindea patru obiecte de patrimoniu: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Până în prezent, au fost recuperate coiful și două dintre brățări, cea de-a treia rămânând dispărută. Cele două brățări recuperate au fost deja reintroduse în circuitul expozițional al Muzeului Național de Istorie a României.

Un furt care a provocat reacții puternice în România

Coiful și cele trei brățări dacice au fost furate în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, din Muzeul Drents din Assen, unde erau prezentate în cadrul expoziției „Dacia – Rijk van goud en zilver”, dedicată patrimoniului antic românesc.

Autorii furtului au folosit un dispozitiv exploziv improvizat pentru a pătrunde în muzeu și au spart vitrinele în care erau expuse obiectele. Incidentul a declanșat o anchetă internațională și a readus în atenție vulnerabilitatea unor bunuri culturale de o valoare excepțională.

La 2 aprilie 2026, autoritățile olandeze au anunțat recuperarea coifului și a două brățări dacice. Artefactele au fost repatriate pe 21 aprilie 2026 și prezentate ulterior la București.

În septembrie 2025, România primise aproximativ 5,7 milioane de euro reprezentând despăgubiri de asigurare pentru cele patru bunuri culturale furate.

O mărturie importantă a civilizației traco-getice

Coiful de la Coțofenești datează din a doua jumătate a secolului al V-lea – începutul secolului al IV-lea î.Hr. și a fost descoperit înainte de 1927, în localitatea Poiana Coțofenești, județul Prahova.

Artefactul are o înălțime de aproximativ 25,5 centimetri și cântărește circa 726 de grame, inclusiv adaosurile moderne de restaurare. Este remarcat pentru ornamentația elaborată, ochii proeminenți de pe partea frontală și reprezentările unor animale fantastice.

Considerat un obiect de prestigiu asociat elitelor societății traco-getice, coiful reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale măiestriei prelucrării aurului în spațiul nord-dunărean din Antichitate.

Revenirea sa în expoziția Muzeului Național de Istorie a României ar marca o etapă importantă în recuperarea și protejarea patrimoniului național, după unul dintre cele mai răsunătoare furturi de artefacte românești din ultimii ani.

Ionel CILICA-DIACONU