România propune suplimentarea prezenței militare americane. Planuri pentru baza Mihail Kogălniceanu, industria de apărare și securitatea Mării Negre
De Ionel CILICA-DIACONU
Autoritățile române urmăresc consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite prin creșterea prezenței militare americane pe teritoriul țării, dezvoltarea industriei de apărare și întărirea capacităților de protecție împotriva amenințărilor din regiunea Mării Negre. În paralel, mai multe proiecte strategice se confruntă cu întârzieri și dificultăți administrative.
Propunerea României privind suplimentarea trupelor americane dislocate pe teritoriul național a fost prezentată oficialului american Elbridge Colby, în cadrul discuțiilor recente purtate cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Potrivit informațiilor apărute în presa centrală, Colby urmează să întocmească un raport destinat Congresului Statelor Unite, în timp ce decizia finală privind o eventuală extindere a prezenței militare americane va aparține administrației președintelui Donald Trump.
Planul analizat de autoritățile române nu vizează doar creșterea numărului de militari americani, ci și dislocarea unor unități cu capacități operaționale și de luptă. Una dintre variantele avute în vedere presupune consolidarea unei prezențe permanente la baza militară Mihail Kogălniceanu, completată de dezvoltarea unor facilități militare în alte zone ale României.
Modelul de finanțare analizat ar urma să fie similar celui aplicat în Polonia, iar extinderea infrastructurii de la Mihail Kogălniceanu ar include facilități destinate atât militarilor, cât și familiilor acestora.
Producția de drone româno-ucraineană, întârziată
Un alt proiect important pentru securitatea regională și dezvoltarea industriei de apărare îl reprezintă înființarea unei societăți mixte româno-ucrainene pentru producția de drone, investiția fiind estimată la aproximativ 200 de milioane de euro.
Potrivit surselor citate de presa centrală, proiectul întâmpină dificultăți administrative și operaționale, în special în ceea ce privește implicarea Romtehnica.
Printre variantele analizate pentru deblocarea inițiativei se numără transferarea responsabilităților către Ministerul Economiei și implicarea Direcției Generale pentru Armamente în derularea procedurilor de achiziție.
În același timp, compania americană Sig Sauer ar intenționa să investească în România prin construirea unei fabrici destinate producției de armament, muniție și echipamente pentru calibrul 6,8 mm. O asemenea investiție ar putea contribui la dezvoltarea capacităților industriale naționale și la consolidarea cooperării cu industria americană de apărare.
Dificultăți în combaterea dronelor și provocări pentru securitatea energetică
Situația sistemelor de apărare antiaeriană și antidronă reprezintă o altă preocupare majoră, în special în contextul intensificării amenințărilor din zona Mării Negre.
Potrivit informațiilor prezentate de sursele de presă, au fost semnalate dificultăți în procesul de interceptare a dronelor cu ajutorul sistemului MEROPS.
Aceleași surse susțin că aviația militară română ar fi neutralizat șase drone, dintre care cinci în spațiul aerian național și una în afara frontierelor României.
O atenție deosebită este acordată și securității proiectului energetic Neptun Deep, una dintre cele mai importante investiții strategice ale României în sectorul gazelor naturale, pentru care debutul exploatării este programat în 2027.
Conform informațiilor vehiculate, perimetrul offshore nu ar beneficia în prezent de posturi permanente de observare militară, protecția acestuia fiind asigurată prin coordonarea cu operatorii proiectului și prin posibilitatea intervenției aviației de vânătoare.
Consolidarea apărării, o prioritate strategică
Suplimentarea prezenței militare americane, dezvoltarea producției de armament și drone, precum și protejarea infrastructurii energetice strategice conturează principalele direcții prin care România urmărește să-și consolideze securitatea.
În contextul evoluțiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, materializarea acestor proiecte ar putea avea un impact important asupra capacității de apărare a țării și asupra rolului României în arhitectura de securitate a flancului estic al NATO.
Distribuie:
