România vrea o prezență militară americană permanentă și relansează proiectul rachetelor SkyCeptor
De Ionel CILICA-DIACONU
Bucureștiul propune noi formule de cooperare militară cu Washingtonul, inclusiv partajarea costurilor pentru staționarea trupelor americane. În paralel, Ministerul Apărării Naționale încearcă să deblocheze producția locală a interceptorilor SkyCeptor, un proiect strategic pentru consolidarea apărării aeriene a României.
Parteneriatul strategic transatlantic continuă să reprezinte un pilon fundamental al politicii externe și de securitate a României. În acest context, autoritățile de la București urmăresc consolidarea cooperării militare cu Statele Unite, inclusiv prin menținerea unei prezențe consistente a trupelor americane pe teritoriul țării noastre.
Potrivit unor oficiali din cadrul Ministerului Apărării Naționale, există semnale încurajatoare din partea administrației americane, în urma vizitei efectuate în România de Elbridge Colby, secretarul adjunct al Apărării al Statelor Unite.
În cadrul discuțiilor cu oficialul american, partea română a prezentat mai multe scenarii privind viitorul prezenței militare americane în România. Varianta considerată optimă de București ar include chiar staționarea permanentă a unor efective militare americane.
Un asemenea angajament ar putea presupune și participarea financiară a României la susținerea prezenței trupelor americane, după un model similar celui aplicat de Polonia, dar adaptat posibilităților economice și nivelului de trai din țara noastră.
Calitatea prezenței militare americane, mai importantă decât numărul efectivelor
Strategia propusă de România pune accent pe calitatea și capabilitățile forțelor americane dislocate, nu neapărat pe numărul militarilor.
În acest sens, dislocarea unei unități sau a unor elemente ale unei mari unități americane, precum Divizia 101 Aeropurtată, ar reprezenta un semnal puternic de descurajare pentru orice potențială amenințare, în special în contextul provocărilor de securitate generate de Federația Rusă.
Oficialii MApN susțin că România poate identifica soluții pentru asigurarea infrastructurii necesare găzduirii militarilor americani și, eventual, a familiilor acestora. Totodată, ar putea fi accelerate proiectele de construire și modernizare a facilităților militare de pe teritoriul național.
Bucureștiul a transmis deja Washingtonului o ofertă care include și o componentă de partajare a costurilor asociate desfășurării trupelor americane în România.
SkyCeptor, proiect strategic pe care România vrea să îl relanseze
O altă direcție importantă a cooperării militare vizează industria națională de apărare. Ministerul Apărării Naționale urmărește reluarea programului SkyCeptor, un interceptor destinat sistemelor Patriot, care ar urma să fie produs în România, la Electromecanica Ploiești.
În acest sens, oficialii MApN au reluat discuțiile cu reprezentanții companiei israeliene Rafael, în încercarea de a debloca proiectul.
Programul a fost inițiat în urmă cu mai mulți ani, printr-un memorandum semnat de Romarm cu compania americană Raytheon, în prezent RTX, însă implementarea sa a stagnat.
SkyCeptor este derivat din interceptorul Stunner, utilizat de sistemul israelian David’s Sling, și a fost adaptat de Raytheon pentru integrarea în sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Racheta a fost concepută pentru a oferi performanțe competitive, inclusiv capacitatea de interceptare prin impact direct, la costuri de producție estimate de câteva ori mai mici decât cele ale unor interceptori PAC-3.
Planul inițial prevedea ca primele componente să fie fabricate în Statele Unite și Israel, urmând să fie transportate în România pentru asamblarea finală. Ulterior, producția ar fi urmat să fie transferată progresiv în industria națională.
Relansarea programului ar putea reprezenta un pas important pentru dezvoltarea capacităților tehnologice ale României și pentru creșterea autonomiei în domeniul producției de armament.
Investiții americane și programe majore de înzestrare pentru Armata României
Cooperarea dintre România și Statele Unite nu se limitează la prezența militară și la achizițiile de echipamente. Componenta industrială devine tot mai importantă pentru consolidarea capacității de apărare.
Un exemplu îl reprezintă investiția de la Fabrica de muniție din Dragomirești, unde compania americană General Dynamics Ordnance and Tactical Systems urmează să producă muniție compatibilă NATO, de calibre 120 mm și 155 mm. Proiectul beneficiază de o finanțare de 220 de milioane de dolari din fonduri americane.
În paralel, România derulează programe importante de modernizare a armatei prin achiziția unor sisteme de tehnică militară produse în Statele Unite.
Printre cele mai importante se numără:
- F-35 Lightning II – România a aprobat achiziția a 48 de aeronave, în două etape. Primul contract, semnat în noiembrie 2024, vizează 32 de avioane, primele livrări fiind estimate după 2031.
- Patriot – România a contractat inițial șapte sisteme, dintre care patru au fost livrate. Unul dintre acestea a fost donat Ucrainei în 2024, iar ulterior a fost aprobată achiziția unui sistem suplimentar.
- Rachete PAC-2 GEM-T și PAC-3 MSE – Armata României a comandat 200 de interceptori PAC-2 GEM-T printr-un program comun coordonat de NATO și are în derulare și achiziții de interceptori PAC-3 MSE.
- HIMARS – România a achiziționat trei sisteme, cu un total de 54 de lansatoare, toate elementele acestora fiind deja livrate.
- Abrams M1A2 SEPv3 – Contractul prevede achiziția a 54 de tancuri și 12 vehicule derivate pe șasiul acestora, destinate activităților de sprijin și recuperare. Livrarea completă este estimată pentru anul 2028.
România își consolidează rolul strategic pe flancul estic al NATO
Evoluțiile recente indică faptul că România urmărește să aprofundeze relația militară cu Statele Unite, atât prin consolidarea prezenței americane, cât și prin dezvoltarea industriei naționale de apărare.
O eventuală staționare permanentă a trupelor americane, relansarea programului SkyCeptor și extinderea cooperării industriale ar putea contribui la întărirea capacității de descurajare și apărare a României.
Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de creșterea provocărilor de securitate la Marea Neagră, parteneriatul strategic cu Washingtonul rămâne unul dintre cele mai importante instrumente prin care Bucureștiul își consolidează poziția pe flancul estic al NATO.
Distribuie:
