Neînțelegeri la Bruxelles între populari și socialiști, iar noua Comisie Europeană este blocată

Coaliția care a permis, timp de decenii, funcționarea Uniunii Europene atârnă în prezent de un fir de păr, notează agenția spaniolă de știri EFE într-o analiză citată de Agerpres. Popularii și social-democrații s-au plasat pe poziții antagoniste în demersurile de a-i aproba pe vicepreședinții noii Comisii Europene. Impasul european a continuat, joi, fără noi discuții oficiale planificate pe termen scurt, după două zile foarte încărcate din punct de vedere politic.

Membrii Partidului Popular European, PPE, au blocat-o pe candidata spaniolă Teresa Ribera, spre furia socialiștilor. Aceștia, la rândul lor, au declarat că refuză „să continue să albească” PPE, pe care  nu-l mai consideră un partener de încredere. Prima consecință directă a blocajului este creșterea riscului ca noua Comisie Europeană să nu-și înceapă mandatul la 1 decembrie, așa cum era planificat. Mai grav este că blocajul dinamitează coaliția dintre partidele proeuropene, cu ajutorul căreia a fost promovată practic, de-a lungul timpului, întreaga legislație comunitară. De altfel, PPE și PES, împreună cu Verzii, i-au acordat Ursulei von der Leyen al doilea mandat la conducerea executivului european, în iulie. Neîncrederea socialiștilor este, întrucâtva, întemeiată: de la ultimele alegeri europene, PPE are posibilitatea de a ajunge la acorduri atât cu grupurile proeuropene, cât și cu Conservatorii și Reformiștii Europeni și cu cei de extremă dreaptă (Patrioți pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane), cu care a convenit în ultimele luni amendamente la textele privind bugetul comunitar.

Șase vicepreședinți și un comisar, blocați de războiul politic de la Bruxelles

 În prezent, blocajul se răsfrânge asupra unui comisar european desemnat de Ungaria și asupra vicepreședinților executivi ai viitoarei Comisii Europene. Este vorba despre cei șase candidați desemnați de Estonia, Finlanda, Franța, Italia, România și Spania. Trei dintre cei șapte politicieni propuși par a fi și cei mai controversați, notează EFE:

• ungurul Oliver Varhelyi, trimisul premierului Viktor Orban în executivul comunitar, căruia i s-a acordat un portofoliu minor;
• italianul Raffaelle Fitto, căruia progresiștii îi refuză calitatea de vicepreședinte;
• spaniola Teresa Ribera, împotriva căreia Partidul Popular din Spania, de opoziție, a început o cruciadă la care s-au raliat partenerii săi din PPE.

Partidul Popular din Spania îi atribuie Teresei Ribera responsabilitatea pentru tragedia provocată de inundațiile din Comunitatea Valenciană și solicită guvernului de la Madrid să desemneze un nou candidat. PPE nu a cerut, încă, schimbarea lui Ribera, dar i-a fixat două condiții: să meargă în legislativul spaniol pentru a da explicații și să promită că va demisiona în cazul în care va fi inculpată pentru felul în care a gestionat situația în timpul inundațiilor letale. În schimbul votului pentru Ribera, socialiștii ar urma să-i voteze, la rândul lor, pe Fitto și Varhelyi. EFE remarcă faptul că, în mod real, PPE nu are nevoie de socialiști pentru ultimele două numiri, pe care le poate trece și cu ajutorul forțelor de dreapta din Parlamentul European.

Social-democrații spun că PPE are două majorități posibile

„Evident că cei din PPE au două majorități posibile. Noi nu avem așa ceva, dar nici nu vom permite ca ei să ne folosească, pur și simplu, pentru ca el să scape basma curată și să iasă din când în când și să spună că trebuie să facem un cordon sanitar, în condițiile în care zilnic face exact contrariul”, a subliniat o sursă social-democrată, referindu-se la președintele grupului PPE, Manfred Weber.

Social-democrații refuză, deocamdată, să-i sprijine pe candidații ungar și italian, consemnează EFE. Surse populare încă mai vorbesc despre ”o dispoziție pentru dialog”, dar pentru socialiști încrederea a dispărut. Ei subliniază că PPE poate obține orice vot și poate promova orice candidat cu ajutorul ultraconservatorilor și al extremei drepte și, prin urmare, nu are nevoie de socialiști

Însă această opțiune, posibilă din punct de vedere matematic, este complexă din punct de vedere politic pentru șeful PPE, Weber. Acesta continuă să susțină că nu vrea să coopereze direct nici cu Patrioți pentru Europa, nici cu Suveraniștii, din rândurile cărora face parte partidul extremist Alianța pentru Germania, AfD.

În țara lui Weber, Germania, urmează să aibă loc alegeri peste trei luni, iar la Berlin, Uniunea Creștin-Democrată, CDU, a instituit un ”cordon sanitar” pentru a ține departe de putere extrema dreaptă, notează EFE. „Să spună Von der Leyen dacă acceptă să fi fost aleasă cu o majoritate și acum să fie susținută timp de cinci ani de o altă majoritate”, au declarat surse social-democrate pentru EFE. În calitate de mediatori ai disputei sunt liberalii de la Renew Europe, al treilea partener al coaliției proeuropene, și însăși președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care își păstrează optimismul. „Parlamentul European va vota noua Comisie pe 27 noiembrie. Încă mai avem timp. Este responsabilitatea noastră și o luăm foarte în serios, mai ales văzând ce se întâmplă în lume. Primele luni ale unei legislaturi sunt întotdeauna dificile, dar este important să lucrăm împreună”, a spus Metsola. Surse parlamentare afirmă că săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, actorii acestui război politic se vor așeza, din nou, la masa negocierilor pentru a vedea ce spațiu de manevră au la dispoziție, în încercarea de a salva coaliția proeuropeană. Dacă nu reușesc, lucrurile vor intra ”pe un teritoriu necunoscut” la Bruxelles, potrivit surselor europarlamentare citate de agenția spaniolă.

Gigi Bușe

Distribuie: