România iar este departe de 2,5% din PIB pentru Apărare, a cheltuit doar 2,17% în 2025
CSAT, în martie 2022, a decis că România va crește cheltuielile de Apărare la 2,5% din PIB, dar acest lucru nu s-a materializat niciodată. Anul următor, în 2023, de exemplu, cheltuielile din apărare au ajuns la doar 1,6% din PIB.
Radu Miruță, noul ministru al Apărării, a declarat în direct la Digi24 că a propus ca în bugetul pe anul 2026 cheltuielile Armatei să ajungă la aproximativ 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB). „De văzut cât de mult încape în buget”, a adăugat Radu Miruță. „Am trimis o solicitare (n.r. în timpul ultimei ședințe de Guvern) pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România. Dincolo de asumările internaționale, este o chestiune pentru securitatea României”, a declarat Radu Miruță.
Noul ministru a subliniat că, în anul 2025, România și-a asumat cheltuieli cu Apărarea de 2,3% din PIB și a cheltuit efectiv 2,17% din PIB.
Miruță a mai precizat că execuția bugetară a Ministerului Apărării a fost de 98,97%, catalogând-o drept „cea mai mare execuție bugetară din toate ministerele”. „Securitatea nu poate exista fără o capacitate majoră de a descuraja. NATO este cea mai puternică alianța, dar România trebuie să aibă putere să își apere teritoriul, cum Europa trebuie să își apere teritoriul (…) Armata României are nevoie de investiții”, a mai spus ministrul.
În 2025, printre cele mai importante contracte semnate de MApN sunt cel pentru achiziția unei nave de patrulare a litoralului (corvetă ușoară) din Turcia, pentru 220 milioane de euro, și un acord cadru privind achiziția unor sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD din Israel de două miliarde euro. Nevoile de achiziție la MApN, însă, sunt numeroase.
Doar pe termen scurt, Forțele Terestre au nevoie de achiziții de 11 miliarde de euro: 216 tancuri: 6,5 miliarde euro, 246 mașini de luptă a infanteriei: 2,5 miliarde euro, 200.000 arme individuale: 400 milioane euro, 150 transportoare Piranha 5: 680 milioane euro, 200 sisteme antiaeriene portabile, 1.000 rachete: 620 milioane euro. La acestea ar trebui să se adauge diferite sisteme de drone și antidrone, deoarece modul de duce a războiului s-a schimbat complet, Armata Ucrainei, de exemplu, a primit în 2025 trei milioane de drone FPV și și-a dezvoltat drone și rachete cu rază lungă de acțiune.
Următoarea pe listă, Forțele Navale, au nevoie de contracte de un miliard de euro, pentru 2 nave patrulare: 300 milioane euro, 44 de vehicule asalt AV-7: 210 milioane euro, diferite sisteme de drone etc.
Forțele Aeriene, după ce au semnat contractul de 6,5 miliarde de euro pentru 32 de aeronave F-35 și 4 miliarde euro pentru 7 sisteme PATRIOT, au nevoie de soluții pentru a respinge eficient atacuri cu roiuri de drone, echipamentele avute în prezent s-au dovedit ineficiente împotriva UAV-urilor rusești Shahed/Geran.
Gigi BUȘE
Distribuie:
