Cernavodă rămâne sub stare de alertă pentru încă 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie electrică
Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită cu 30 de zile, în contextul secetei severe și al nivelului scăzut al Dunării. Unitățile 1 și 2 nu vor putea fi repuse în funcțiune în luna noiembrie 2026, iar autoritățile avertizează asupra riscului unor dificultăți în asigurarea necesarului de energie electrică.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat o hotărâre privind prelungirea stării de alertă la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, documentul fiind publicat în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026. Informația a fost transmisă de Ministerul Energiei.
Decizia are la bază, în principal, menținerea cotelor scăzute ale Dunării la intrarea în țară, situație care afectează funcționarea centralei, precum și imposibilitatea repornirii Unităților 1 și 2 pe parcursul lunii noiembrie.
Autoritățile pregătesc măsuri pentru siguranța sistemului energetic
Potrivit hotărârii, riscul unor probleme în alimentarea cu energie electrică se menține, pe fondul rezervelor insuficiente de putere și energie necesare echilibrării Sistemului Electroenergetic Național, în special în perioadele de vârf de consum.
În acest context, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. trebuie să dispună măsurile necesare pentru menținerea funcționării sistemului energetic național. Printre soluțiile prevăzute se numără creșterea producției de energie din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor și, dacă situația o impune, reducerea consumului.
Seceta afectează producția de energie
Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, pe fondul secetei severe și al condițiilor hidrologice nefavorabile.
Situația s-a agravat în luna octombrie, când nivelul Dunării a coborât până la minus 259 de centimetri, apropiindu-se de limita de siguranță operațională indicată în informațiile prezentate, de minus 262 de centimetri.
Pe lângă dificultățile generate de nivelul redus al fluviului, lipsa precipitațiilor afectează și producția hidroenergetică. Totodată, zilele mai scurte și nebulozitatea ridicată pot diminua producția de energie fotovoltaică.
În aceste condiții, România trebuie să apeleze la importuri pentru a acoperi deficitul de producție și pentru a menține echilibrul sistemului energetic național.
Prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile menține situația sub monitorizarea autorităților, în contextul unor condiții hidrologice dificile și al presiunilor asupra securității alimentării cu energie electrică.
Ionel CILICA-DIACONU
Distribuie:
