Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit de creștini pe 7 ianuarie. Tradiții și superstiții de Sf. Ion

A doua zi după Sfânta și dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rânduit încă de la început a se prăznui soborul cinstitului și slăvitului proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creștetul Stăpânului. 

Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut în popor ca Sfântul Ion sau Sântion, este una dintre cele mai importante figuri din calendarul ortodox, sărbătorită anual pe 7 ianuarie. Această zi marchează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă, începute de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie.

În tradiția românească, Sfântul Ioan Botezătorul este considerat Înaintemergătorul Domnului, protector al pruncilor și  al apei, iar sărbătoarea sa este însoțită de numeroase tradiții și superstiții care atrag sănătate, belșug și protecție pentru întregul an. Aproape două milioane de români poartă nume derivate de la Sfântul Ion, precum Ioan, Ionuț, Ioana sau Ionela, făcând din această zi una dintre cele mai populare onomastici.

Semnificația sărbătorii de Sfântul Ioan în calendarul ortodox

Ziua de 7 ianuarie este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, fiind o sărbătoare importantă care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Ea vine imediat după Bobotează (6 ianuarie), când se comemorează Botezul Domnului, moment în care Sfântul Ioan L-a botezat pe Iisus în Iordan, revelând Sfânta Treime. În tradiția populară, Sfântul Ion este protectorul vieții, al pruncilor și al apei sfințite. Se crede că rugăciunile către el aduc sănătate copiilor și feresc familia de boli. De asemenea, această zi simbolizează trecerea de la iarnă spre primăvară, cu expresia populară „se botează gerul”, adică frigul începe să se înmoaie, iar temperaturile cresc treptat.

Sărbătoarea este o ocazie de bucurie colectivă, cu petreceri, vizite și urări vesele, deoarece se spune că cine este trist pe 7 ianuarie va rămâne așa tot anul.

Viaţa şi moartea Sf. Ioan Botezătorul

Ioan Botezătorul era smerit şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un soi de arbore care nu mai există), deşi mulţi au tradus lăcuste, şi mierea sălbatică. El a trăit într-o peşteră, în pustie, până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului. Evanghelia ne spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată. În calendarul ortodox, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul este prăznuită la 29 august. Este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc. De altfel, Biserica a închinat lui Ioan şase sarbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului său (25 mai).

Tradiții populare de Sfântul Ioan Botezătorul

Tradițiile de Sf. Ioan variază în funcție de regiune, dar toate au în comun elemente de purificare, veselie și comunitate. Una dintre cele mai cunoscute este Iordănitul femeilor, un ritual vechi în care femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură, petrec până dimineața cu dans și cântec, afirmându-și solidaritatea. În unele zone, acest obicei este păstrat ca o petrecere tradițională. În Bucovina și Transilvania, se practică Udatul Ionilor: la porțile celor care poartă numele Ion sau derivate se pune un brad împodobit, iar sărbătoriții organizează petreceri cu lăutari. În alte regiuni, Ionii sunt purtați în alai prin sat și stropiți simbolic cu apă la râu, amintind de botez.O altă tradiție frumoasă este împărțirea darurilor: se oferă alimente sau băuturi celor numiți Ion, pentru a atrage belșug în casă. Dimineața, oamenii se stropesc cu agheasmă mare de la Bobotează, crezând că îi ferește de boli și răceli tot anul. La sate, se aprind focuri mari sau candele, pentru a alunga spiritele rele și a aduce lumină în gospodărie. De asemenea, se ține post sau se pregătesc mese festive, cu accent pe veselie și vizite între rude.

 Superstiții și interdicții de Sfântul Ion

Superstițiile asociate cu Sfântul Ioan Botezătorul sunt menite să protejeze familia și gospodăria. Una dintre cele mai stricte este să nu bei vin roșu pe 7 ianuarie, deoarece amintește de sângele vărsat la martiriul sfântului. De asemenea, trebuie să fie veselie în casă – tristețea sau supărarea atrag necazuri tot anul.

Nu se folosește cuțitul: alimentele se rup cu mâna, pentru a evita vărsarea de sânge simbolică. Se interzice consumul de usturoi, pepene sau alte alimente „în cruce”, și nu se stinge candela sau lumânarea, care arde pentru bunăstarea familiei. Alte superstiții includ: nu se spală rufe, nu se face curățenie mare, nu se coase și nu se mătură, ca să nu tulburi liniștea răposaților. La sate, ziua se ține pentru a feri casa de incendii și animalele de fiare sălbatice. Fetele tinere se spală pe față cu apă de la fântână pentru un ten curat și sănătos, iar stropirea cu agheasmă este obligatorie pentru protecție împotriva bolilor. Obiceiuri regionale și onomastica de Sfântul Ioan

În diferite zone ale României, tradițiile de Sf. Ion capătă nuanțe specifice. În Moldova și Bucovina, accentul cade pe petreceri și bradul împodobit la poartă. În Transilvania, udatul sau stropitul Ionilor este un spectacol comunitar plin de voie bună.

Ziua este și o mare onomastică: peste 1,9 milioane de români sărbătoresc, cu nume precum Ioan, Ion, Ionuț, Ioana, Ionela sau Oana. Tradiția cere urări vesele și daruri, pentru a atrage noroc. În lumea modernă, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un prilej de reconectare cu rădăcinile culturale și spirituale.

Ionel CILICA-DIACONU

Distribuie: