Elena Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR
Judecătorii Curții Constituționale și-au ales, duminică, 13 iulie 2025, un nou președinte, în persoana doamnei judecătoare Simina Tănăsescu, după ce noii judecători numiți la Curte au depus jurământul la Cotroceni. Aceasta a fost consilieră prezidențială, numită la Curte în anul 2019 de fostul președinte, Klaus Iohannis.
Cei trei noi judecători de la Curtea Constituțională a României au depus duminică jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Astfel, își vor începe de la data de 13 iulie 2025 mandatele de nouă ani la CCR, Mihai Busuioc, propus de PSD, Asztalos Csaba, propus de UDMR, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. După ceremonia de investitură, cei 9 judecători și-au ales președintele instituției, pe următorii trei ani, cu un vot de 5 – 4, în persoana doamnei judecătoare Simina Tănăsescu, fostă consilieră prezidențială, numită la Curte în anul 2019 de președintele Klaus Iohannis. Simina Tănăsescu e prima femeie care ocupă această funcție în istoria instituției.
Cine este Elena Simina Tănăsescu, noul președinte al CCR
Elena Simina Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, născută pe 18 iulie 1968, este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991) și a obținut titlul de doctor cu mențiunea «foarte bine cu felicitările juriului» la Facultatea de drept și științe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, Franța (1997). Este profesor de drept constituțional și drept european în cadrul Universității din Bucureşti și fost profesor invitat la universități din Europa și America Latină, unde a participat în calitate de director, cercetător sau raportor național în numeroase proiecte cu finanțare națională sau internațională. A desfășurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituții europene (Delegația Comisiei Europene la Bucureşti, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experți independenți al Consiliului Europei) și a fost reprezentantul societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011. Printre publicațiile sale se numără: Principiul egalității în dreptul românesc (1998), Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002), Legile electorale – comentarii și explicații (2004), Constituția României – comentariu pe articole (2008), Reforma constituțională: analiză și proiecții (2012). Autor a peste 75 de studii, articole, cronici și note apărute în volume colective ori reviste de specialitate de prestigiu, din țară și străinătate.