VIDEO: Eroii neamului românesc omagiați la Plevna de un grup restrâns de români

Vineri, 9 mai 2025, am răspuns prezent la o inițiativă de spirit românesc devenită realitate datorită neobositului patriot, fost deputat în Parlamentul României, Ringo Dămureanu, ca împreună cu Adriana Dămureanu (Craiova), Claudia Diaconu (Stejari), Viorel Neacșu (Slatina), Silvian Dima (Izbiceni) preoții, Dumitru Frunză, Maria Pigulea și starețul mânăstirii Plăvniceni, Teoctist Moldovan, ne-am deplasat în localitatea Plevna situată pe malul sudic al fluviului Dunărea pentru a aduce un pios omagiu eroilor neamului românesc, care sau sacrificat în luptele duse contra trupelor turcești, în Războiul de Independență, ce au avut loc la Grivița (Plevna) în anul 1877.

Astfel la data mai sus menționată, în timp ce președintele interimar al României, Ilie Bolojan, împreună cu guvernul României condus interimar de milițianul Cătălin Predoiu și candidatul susținut de ei la președinția României, Nicușor Dan, precum și actualul candidat la aceiași funcție supremă în stat, George Simion se ocupau de campania electorală, fără să le pese de eroii neamului românesc, care s-au sacrificat pentru ca ei să trăiască liber și independenți de jugul străin, un grup restrâns de patrioți români aduceau un omagiu de cinstire și recunoștință la monumentul eroilor români și ruși căzuți în luptele sângeroase al Războiului de Independență ce a avut loc în anul 1877, la Plevna în Bulgaria.

Așadar la data menționată, în jurul orelor 12:00, am poposit la Mausoleul Eroilor Români construit în perioada 1892-1897, la inițiativa Regelui Carol I pentru vitejii soldați români căzuți la Grivița în comuna Plevna, cu fonduri colectate în țară, prin donații ale poporului român. Acolo am fost primiți cu bucurie de administratorul muzeului din această localitate istorică care ne-a prezentat istoricul precum și o gamă largă de armament, ținute și alte obiecte aflate în dotarea soldaților eroi care s-au sacrificat pe câmpul de luptă, păstrate în interiorul muzeului situat în Parcul Eroilor din satul Grivița, comuna Plevna (Bulgaria). În capelă se află o catapeteasmă cu patru icoane mari – Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sf. Nicolae și Sf. Arhanghel Mihail. Tot interiorul este decorat, printre picturile murale aflându-se și chipul Reginei Elisabeta. La subsol se află osuarul reamenajat în perioada 1966-1967. Trei nișe în pardoseală, acoperite cu marmură, adăpostesc osemintele eroilor români, iar pe pereți sunt înscrise numele celor jertfiți. Două scene de luptă, sculpturi în relief, împodobesc interiorul auster. Construcția din piatră, în formă de cruce, are o cupolă înaltă terminată cu o cruce metalică ornamentată la bază. Deasupra ușii de la intrare se observă o arcadă din piatră sculptată, susținută de două coloane. O cruce metalică și o alta, sculptată în piatră, decorează fațada. În dreapta intrării se află o placă de marmură pe care este înscris un text în bulgară: „Mавзолеят е издигнат от румънския народ в чест на храбрите му синове паднали през освободителната воина 1877-1878. Oткрит е през 1902 г.” ceea ce s-ar traduce prin „Mausoleul a fost ridicat de poporul român în cinstea curajoșilor săi fii căzuți în timpul războiului de eliberare 1877-1878”.

După vizitarea celor două obiective istorice ne-am deplasat la monumentul eroilor români căzuți la datorie pe câmpul de luptă la Grivița, situat în centrul parcului neîngrijit și invadat, pe anumite porțiuni, de buruieni unde am ținut un moment de reculegere și recunoștință, după care am asistat la o slujbă religioasă de pomenire a eroilor, oficiată de preoții Dumitru Frunză, Maria Pigulea și starețul mânăstirii Plăvniceni, Teoctist Moldovan, care au făcut posibilă sărbătorirea acestui eveniment istoric ce ne-a creat un sentiment de tristețe dar și de bucurie.

După terminarea slujbei și vizitarea locurilor de veci, unde se odihnesc eroii neamului românesc căzuți în luptele contra trupelor turcești la Grivița în anul 1877, ne-am deplasat și am vizitat Panorama „Epopeea de la Plevna 1877“. Clădirea a fost construită în anul 1977 cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la eliberarea orașului Pleven de către invadatorii otomani, chiar pe câmpul în care s-au dus luptele. Clădirea are o formă de con trunchiat, susținut de 4 baionete stilizate, ce reprezintă puterea armei. Stâlpii sub formă de baionete susțin trei inele orizontale, ce simbolizează cele trei atacuri asupra Plevnei și al patrulea, ce simbolizează asediul orașului. Clădirea are un volum total de 54000 m3 și patru săli:

• Vestibul cu șase picturi de dimensiuni mari 4 х 3.6 m, care prezintă momente din istoria Bulgariei;
• Sala panoramică, placată cu o pânză din in cu dimensiuni de 115 х 15 m, ce este legată într-un singur loc prin cusătură, într-o sală cu diametrul de 40 m, care recreează cel de al treilea atac asupra Plevnei cu o perspectivă de 8-10 km;
• Sala dioramică cu o pânză de dimensiuni 17 х 5 m, ce reprezintă ultima bătălie pentru Plevna în valea răului Vit;
• Sala finală (de închidere) conține două pânze de dimensiuni 4 х 3,6 m, care reproduc capitularea lui Osman Pașa și trecerea armatei rusești prin Munții Balcani în timpul iernii.

În sala rotondă a Panoramei există o expoziție permanentă cu litografii de la sfârșitul sec. XIX. De remarcat, este faptul că în această clădire și-au găsit loc și opere de artă a unor autori consacrați din Bulgaria, Rusia și România – sculpturi, busturi, grafice, icoane.

Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței, pe 10 Mai. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare, dar 10 mai 2025 a picat într-o zi de sâmbătă, în general liberă pentru români.

Bătălia de la Plevna, lupta decisivă pentru Independența României: cum i-au salvat românii pe ruși de la înfrângere

Bătălia de la Plevna (Bulgaria, 30 august – 28 noiembrie 1877) a fost o confruntare decisivă între armatele româno-ruse și cele turcești, în urma căreia România și-a proclamat independența.

Războiul Ruso–Turc din 1877 – 1878 a pornit din dorința Rusiei de a-și recupera teritoriile pierdute în urma Războiului Crimeei, însă acesta s-a transformat într-un război de eliberare a popoarelor din Peninsula Balcanică de sub dominiația otomană. Astfel, în urma acestui război, România, Serbia și Muntenegru și-au proclamat independența față de Imperiul Otoman, iar statul bulgar a fost reînființat, căpătând numele de Principatul Bulgariei.

Bătălia de la Plevna este considerată confruntarea decisivă ce a dus la înfrângerea turcilor, deoarece a permis armatei rusești să înainteze spre Constantinopol și să oblige practic Imperiul Otoman să ceară un armistițiu. Participarea Armatei Române în acest război dintre turci și ruși a fost una foarte importantă, pentru că în tratatul de pace, pe lângă altele, a fost recunoscută și independența României.

În primă fază, trupele ruse au atacat de două ori cetatea Plevna, însă fără succes, armata rusă suferind pierderi mari. Inițial rușii au refuzat sprijinul oferit de români, considerând că participarea României la acțiunile militare din Balcani nu este necesară.

„Rușii nu prețuiau prea mult o armată de 50.000 de oameni și 35.000 de puști noi care li se oferea cu condiția de a i se da arme, pontoane și un milion pentru cheltuieli”, arăta Nicolae Iorga.

Dacă inițial a refuzat sprijinul Armatei Române, arhiducele Nicolae, comandantul trupelor ruse, a cerut ajutorul românilor, după ce au suferit pierderi mari în urma celor două atacuri eșuate efectuate asupra Cetății Plevna.

„Turcii, adunând cele mai mari mase la Plevna, ne zdrobesc. Rog a se face fuziune, demonstrație și, dacă este posibil, trecerea Dunării pe care tu dorești să o faci, între Jiu și Corabia. Această demonstrație este indispensabilă pentru a facilita mișcările noastre”, i-a transmis printr-o telegramă arhiducele Nicolae domnitorului Carol I.

Armata Română a trecut Dunărea cu 43.414 soldați, 7.170 de cai și 110 de tunuri, alăturându-se în apropiere de Plevna celor 52.000 de soldați ruși. Turcii aveau și ei undeva la 40.000 de soldați și peste 100 de tunuri. Cea de-a treia bătălie dată pentru cucerirea Plevnei a fost condusă de domnitorul Carol I. Atacul prevedea un bombardament susținut pe durata a mai multor zile a Cetății Plevna, începând cu data de 26 august/7 septembrie 1877.

După patru zile în care Plevna a fost bombardată, domnitorul Carol I și arhiducele Nicolae au luat decizia de a declanșa un atac general asupra cetății. În dimineața zilei de 30 august/11 septembrie 1877, Cetatea Plevna a fost ținta unui bombardament susținut, bombardament ce a coincis cu pornirea la atac a coloanelor de infanterie română, care nu puteau fi văzute din cauza ceții dense.

După patru atacuri ale armatelor româno-ruse, s-a reușit doar cucerirea redutei Grivița 1. Au urmat apoi mai multe lupte surde între cele două părți, însă la o lună distanță, la data de 19/31 octombrie 1877, s-a reușit încercuirea completă a Plevnei. Astfel, trupele otomane au încercat să iasă din încercuire, însă fără succes.

Cucerirea Plevnei a deschis drumul armatei ruse către Constantinopol, iar după ce au fost cucerite orașele Adrianopol și Filipopol, Turcia a fost practic obligată să capituleze la data de 23 ianuarie/ 4 februarie 1878. România a avut o contribuție importantă în victoria obținută de ruși în fața turcilor, lucru recunoscut și de arhiducele Nicolae.

„Rezultatele strălucite care s-au dobândit la Plevna sunt datorate în mare parte cooperațiunei bravei armate române, precum și imboldului pe care trupele aliate îl primea de la comandantul lor imediat, la care au admirat activitatea, curajul și devotamentul la datoria sa de oștean”, arăta marele duce Nicolae într-un ordin de zi.

În urma participării la războiul Ruso-Turc (1877 – 1878), România și-a obținut independența ca stat, precum și Dobrogea.

Ionel CILICA-DIACONU

Distribuie: