Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) va dezbate joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România și Bulgaria
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) va vota joi, 12 decembrie 2024, asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România și Bulgaria și între acestea, de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marți pentru Agerpres un oficial al UE.
În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 12 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei și României din 2005. Totuși, subiectul aderării la Schengen a României și Bulgariei ar mai putea fi abordat și în ședința de miercuri dimineață a COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți) II, dar este puțin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluții. Austria a anunțat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner. „Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiție și Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După «Schengen aerian», «Schengen terestru» este acum deschis pentru România și Bulgaria”, a declarat Karner. Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menținerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria și România și dintre România și Bulgaria pentru o perioadă de cel puțin șase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) și (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potențiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecință imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre și pentru a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, cum se menționează în Declarația comună a României, Bulgariei, Austriei și Ungariei dată publicității la Budapesta, pe 22 noiembrie. Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat Agerpres a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria și România este o decizie națională”.
Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spațiul Schengen a României și Bulgariei va fi însoțită de o declarație comună a celor două țări cu Austria, așa cum s-a întâmplat și cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene și maritime și care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migrația ilegală”. De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen din decembrie 2022 și insistența sa privind combaterea imigrației ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptați în apropierea graniței Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în țară. „Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, menționând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie și 4.000 în aceeași perioadă a acestui an. România și Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.