Festivalul Internațional de Cultură și Tradiții „Lira Tracă și Taraful lui Orfeu” desfășurat la Polovragi, județul Gorj

Festivalul de Cultură și Tradiții „Lira Tracă și Taraful lui Orfeu”, ediția I  a avut loc în perioada 25 – 27 octombrie 2024 în Vatra Târgului din comuna gorjeană Polovragi. Evenimentul a fost organizat de către Primăria și Consiliul Local Polovragi în colaborare cu Asociația Europeană pentru Promovarea Turismului și Tradițiilor „TraciaLand”, reprezentată de jurnalistul Miron Manega și Otilia Magheru, și Consiliul Județean Gorj, prin Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu și Școala Populară de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

„În antichitatea latină (sec. I î.Ch.), cobza era numită de romani LIRA TRACĂ (Tracae Cythara) și a fost instrumentul specific imensului teritoriu ocupat de populația tracă, din care făceau parte și geto-dacii. Tot din neamul tracilor făceau parte și frigienii din Asia Mică. Reprezentantul legendar al culturii muzicale tracice a fost, după cum se știe, Orfeu. Se spune că cei care s-au ocupat în vechime cu muzica – Orfeu, Musaios și Thamiris – au fost traci. Și numele Eumolp (personaj trac al cărui nume se traduce «cel care cântă bine» n.a.) tot de la traci vine”. Așadar, dacă luăm ca reper adevărul, unanim acceptat, că Orfeu era trac și că instrumentul la care cânta era lira, putem avansa ipoteza, istoricește sustenabilă, că lira la care cânta Orfeu, tracul, era chiar LIRA TRACĂ”, spune Miron Manega în argumentarea denumirii acestui festival.

Obiectivul principal al festivalului a fost promovarea muzicii populare vechi, a muzicii tradiționale cântată la cobză, a meșteșugurilor și gastronomiei locale tradiționale, iar publicul a putut participa la ateliere de dansuri populare, meșteșuguri, artizanat și istoria cobzei, precum și o expoziție de cobze, dar și degustări de produse tradiționale.

Vineri, 25 octombrie, au fost organizate activități sub titulatura „Conferințe culturale”, sâmbătă, pe 26 octombrie, activitățile culturale sub denumirea „Povești muzicale”, iar duminică, pe 27 octombrie, publicul a fost invitat în „Poiana cu dans”, unde cap de afiș au fost dansatorii Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu.

Au participat artiști de renume din țară și din Balcani, iar activitățile s-au desfășurat zilnic în intervalul 13:00 – 19:00, intrarea fiind gratuită. Printre invitați s-au numărat artiști de marcă precum: Zametheea, Miron Manega, Ion Crețeanu, Daria Moanță, Nicolae Voiculeț, Tudor Ungureanu și Formația de cobzari „Ștefan Vodă”, Amalia Popa, Formația „Trei parale”, Tudorașcu Gheorghe, Szabolcs Csibi, Istavan Kelemen, Maria Chivu, Stela Botez, Cristi Drîmbă, Bogdan Octav Racolța și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” (manager Gheorghe Porumbel). În prima zi, în cadrul Conferințelor culturale, Zametheea și Miron Manega acompaniați la cobză de Ion Crețeanu au vorbit despre liră, cobză și istoria muzicală a tracilor. A urmat un recital al tinerei Daria Moanță acompaniată la cobză de Ion Crețeanu un adevărat „Tezaur Uman Viu” după care doamna Otilia Magheru – Președinte al Asociației Europene „TraciaLand” care se ocupă de identificarea și realizarea de branduri de produse alimentare provenite din diverse regiuni ale țării a stat la „taifas” despre „Turism, Oportunități și Bune Practici” cu doi primari: Tudorașcu Gheorghe, primar al comunei Dobrosloveni, județul Olt și Epure Gheorghe, primar al comunei Polovragi, județul Gorj.

A urmat un recital de Muzică arhaică din zona Bacăului susținut de lutierul cobzar Szabolcs Csibi și violonistul Istvan Kelemen. Prima zi a festivalului s-a încheiat cu un dans și teatru ritualic din Ținutul Romanați despre Căluș și Călușari. A doua zi spectacolul muzical a început cu un recital naistului Nicolae Voiculeț, urmat de cobzarii de la Ansamblul „Ștefan Vodă” și menestrelul Amelin (actrița Amalia Popa din Roman, județul Neamț, finalizându-se cu recitalul Formației „Trei parale”. În ziua a treia, duminică, au cântat Maria Chivu și Stela Botez, apoi Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, după care Cristi Drîmbă și Bogdan Octav Racolța au invitat spectatorii la joc și voie bună.

Un aspect esențial al festivalului a fost Tabăra de Meșteșuguri Tradiționale, organizată în colaborare cu Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”, condusă de managerul Alexandru Bratu Ciprian, unde meșterii populari: Nicolae Beleiu, Mihail Toader, Maria și Leon Barbulea, Cornelia Bodescu, Radu Crăciunescu, Daciana Ungureanu, Daniel Preduț, Tiberiu Ecobescu, Claudia Drăghescu, Filomela Tiștere, Marian Măgureanu, Ștefan Popescu, Mihaela Văcariu, Ion Roșu, Maria Dinoiu, Laura Cărigă, Alina Coconu și Szabolcs Csibi și-au etalat cu mândrie creațiile, transformând Vatra Târgului într-un tărâm al artei tradiționale. Au putut fi admirate icoane ce păstrează credința străbună, coșuri împletite cu măiestrie, expoziții de artă populară autentică, ateliere de construcție a instrumentelor tradiționale și demonstrații ale meșterilor populari. Astfel, meșteșugarii populari au oferit participanților ocazia de a învăța secretele meseriilor tradiționale, transmițând învățăminte profunde despre arta și cultura românească. Aceștia nu doar că au demonstrat pricepere, ci și o pasiune autentică pentru tradiții, inspirând tinerii să aprecieze meșteșugurile străvechi. Participanții au avut ocazia să învețe tehnici și metode tradiționale, aducând o dimensiune practică în educația culturală, că meșteșugurile populare sunt mai mult decât abilități tehnice, ele reprezintă o modalitate de a înțelege și aprecia rădăcinile culturale. Participanții au fost inspirați să-și exprime creativitatea prin artizanat, având ocazia să creeze obiecte tradiționale și să învețe despre simbolistica acestora. În concluzie, atelierele au încurajat interacțiunea între tineri și meșteșugari, facilitând transferul de cunoștințe și experiențe, promovând colaborarea între generații.

Menționez faptul că, pe tot parcursul festivalului, s-au desfășurat o Tabără de Reenactement cu demonstrații de meșteșuguri străvechi și obiceiuri străbune, degustări din Ținutul Romanați și o expoziție de cobze.

Un alt element important al festivalului a fost Concursul Gastronomic „Oltenia de sub Munte”, unde numeroase bucătării din Gorj au participat pentru a savura rețete tradiționale. Obiectivul concursului a fost promovarea și conservarea tradițiilor culinare din județul Gorj, preparatele fiind jurizate după criterii profesioniste precum: organizarea echipei, respectarea normelor de igienă, utilizarea eficientă a ingredientelor, prezentarea preparatului, și desigur, gustul.

Evenimentul a prilejuit o veritabilă întoarcere în timp unde asociațiile de reconstituiri ale vechilor instrumente ori tradiții istorice și, nu în ultimul rând, gastronomice invitate au prezentat veritabile crâmpeie din viața strămoșilor noștri celor ce au dorit să fie, chiar și pentru câteva minute, în lumea triburilor geto-dace ori a legiunilor romane din acele vremuri și chiar a comunităților ce au trăit mai spre zilele noastre.

Legenda Marelui Sfat al Înțelepților

 Legenda spune că în preajma echinocțiului de toamnă locuitorii dintre Tisa, Damastru, Visio și Donaris se adunau la Peștera Sacră a lui Zamolxis (actuala Peșteră Polovragi, n.a.) de pe muntele Kogaion unde avea loc Marele Sfat al Înțelepților. Veneau, cu acest prilej, locuitorii și conducătorii acestora, negustori, agricultori, meseriași, și nu în ultimul rând, locuitori ai ținuturilor vecine care umpleau locul destinat corturilor, carelor cu coviltir și colibelor de tot felul. Sfatul dura 5 zile și, pe lângă rolul de a soluționa problemele apărute, era și locul unei intense activități comerciale.

În prima zi a sfatului se dezbăteau neînțelegerile majore între comunități și se dădeau hotărâri de pace ori război. A doua zi era rezervată neînțelegerilor mai mici ale oamenilor, ziua a 3-a și a 4-a erau socotite zile de târg unde se vindeau și cumpărau tot felul de produse, iar ziua a 5-a era rezervată întrecerilor războinice. Locul ales pentru Marele Sfat se afla în nordul Peșterii Sacre din apropierea unor formațiuni de calcar roase de vânturi și mâncate de ploi ce închipuiau un convoi care urca muntele. În cadrul acestor formațiuni se înălța Stânca Zeului ce era poziționată deasupra peșterii și de unde starostele înțelepților făcea cunoscute hotărârile sfatului, hotărâri ce nu mai puteau fi contestate. Frăția Tinerilor Lupi veghea ca toate evenimentele să se desfășoare după rânduială și fără tulburări. Tinerii Lupi reprezentau o organizație de temut, învăţați cu greul și pricepuți la toate. Fiecare ținut își avea confreria lui condusă de un Lup Cenușiu, la rândul lor, Lupii Cenușii se subordonau Lupului Negru, iar acesta era subordonat numai Marelui Preot de la Templul lui Zamolxis.

Titlul de membru al Frăției Tinerilor Lupi era râvnit de către toți tinerii din acea perioadă iar cei ce doreau să intre în organizație trebuia să îndeplinească o multitudine de condiții, dintre care, cele mai importante erau să vâneze cu sulița și toporul ursul, cerbul și zimbrul, să trăiască în pădure o lună, în apropierea unei familii de lupi, unde să le cunoască și să le imite obiceiurile, să desțelenească și să semene un loc de 10 stânjeni, să străbată toate hotarele ținutului său, să fi fost căpetenie de călușeri și multe altele. La Marele Sfat se prezenta Lupul Negru însoțit de cei doi căpitani ai săi unde întindea însemnele Confreriei și bâta-steag Marelui Preot pentru binecuvântare. Cultul animalelor sălbatice era reprezentat și în cazul ursului căruia i se atribuiau puteri magice. Se credea că părul de urs apără de sperietură și amețeală. Femeile gravide dormeau pe o blană de urs, iar la naștere copilului i se da o linguriță de untură de urs pentru a rezista prezicerilor ursitoarelor. Oamenii purtau la gât amulete de dinți de urs, obicei moștenit din paleolitic pentru a putea umbla prin păduri și munți fără frică. Ursul a fost considerat principalul animal cu puteri magice din spațiul carpato-danubiano-pontic, însuși Zamolxis se spune că la naștere ar fi fost învelit într-o blană de urs, în limba tracă pielea de urs denumindu-se „zalmos”. În zorii celei de-a 6-a zile oamenii plecau spre ținuturile lor după ce se soluționaseră neînțelegerile, se făcuse negoț, se legaseră prietenii, auziseră povești din locuri îndepărtate iar magii făcuseră horoscoape și ghiciseră viitorul.

Festivalul Internațional de Cultură și Tradiții „Lira Tracă și Taraful lui Orfeu” reprezintă o sinteză impresionantă a culturii românești, aducând împreună artiști, meșteșugari și iubitori de tradiții pentru a celebra valorile autentice ale patrimoniului nostru cultural.

La finalul festivalului, domnul primar Gheorghe Epure a transmis următorul mesaj: „Între 25 și 27 octombrie 2024, la Polovragi, am trăit momente de neuitat, în care sufletul comunității noastre a vibrat prin tradiții, muzică și cultură. Însă nimic din acest eveniment special nu ar fi fost posibil fără devotamentul și energia extraordinară ale celor care au muncit neobosit în spatele cortinei pentru ca totul să fie perfect. Ne exprimăm recunoștința față de domnul Miron Manega, cel care a propus acest proiect multicultural, inițiat de Asociația Europeană pentru Promovarea Turismului și Tradițiilor „TraciaLand” prin doamna Otilia Magheru, cu sprijinul Primăriei Polovragi. Aduc mulțumiri speciale colectivului Primăriei Polovragi – o echipă unită și dedicată, care a lucrat neîntrerupt, cu entuziasm și profesionalism. Eforturile lor neobosite, spiritul de echipă și pasiunea cu care s-au implicat au fost esențiale pentru succesul festivalului. Suntem mândri de voi și recunoscători pentru exemplul frumos pe care l-ați dat comunității noastre!”

Felicitări organizatorilor în frunte cu inimosul primar al Comunei Polovragi, Gheorghe Epure și mulțumiri tuturor celor care au participat la desfășurarea acestui festival.

Gigi Bușe

Distribuie: