Transfăgărășanul la 50 de ani de la inaugurare

Astăzi, 20 septembrie 2024, se împlinesc 50 de ani de la deschiderea oficială a Transfăgărășanului, drumul care este și în prezent unul dintre cele mai spectaculoase din Europa cu o lungime de 151 km care șerpuiește prin Munții Făgăraș (cel mai înalt lanț muntos din România), și ajunge la o altitudine de peste 2.040 de metri, care este și în prezent o mândrie națională, cu proiectare și execuție integral românească și leagă Muntenia de Transilvania, oferind călătorilor peisaje absolut magnifice.

Transfăgărășanul  (DN 7C) este un drum asfaltat, care ajunge în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m, fiind al doilea ca altitudine din România, după Transalpina (DN 67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m, în Pasul Urdele. Drumul începe din comuna Arefu, în județul Argeș, la kilometrul 61 al DN 7C și se termină în comuna Cârțișoara (Sibiu), la intersecția cu DN 1.

Pe 10 decembrie 1969, a apărut o hotărâre a Consiliului de Miniștri prin care se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru „obiectivul strategic Transfăgărășan”. Inițiativa a aparținut lui Nicolae Ceaușescu și avut ca primă motivație securitatea națională în contextul invaziei Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice. Astfel Transfăgărășanul urma, conform notelor de fundamentare, să lege în mod strategic unitățile militare din Pitești și Sibiu. De asemenea, printre elementele avute în vedere în realizarea proiectului au fost și deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea. Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, iar lucrările au fost executate de către trupelor de geniu ale Armatei Române. Astfel, pe 10 martie 1970, Regimentul 52 Alba-Iulia a început să lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Râmnicu-Vâlcea dinspre sud, în zonele montane înalte. Pentru porțiunile de drum unde urmau să fie construite tuneluri, lucrările au fost atribuite Trustului de Construcții Hidroenergetice, iar sectorul Lacului Vidraru a fost atribuit Ministerului Transporturilor.

Condițiile de lucru au fost dintre cele mai dure, lucrându-se pe toată perioada anului, însă iernile cu temperaturi scăzute, viscole și zăpezi mari, mai ales în zonele alpine, au creat efectiv un adevărat infern pentru muncitori și militari.

Șoseaua peste Munții Făgăraș s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul multor vieți de militari și civili care au contribuit la construcția lui. Oficial se vorbește doar de 40 de oameni decedați pentru ca acest drum să străbată munții, dar oamenii care au lucrat acolo vorbesc de sute de vieți omenești pierdute. În fapt costurile oficiale ale construcției ca și numărul exact al vieților sacrificate a rămas până astăzi un mister.

Inaugurarea oficială a Transfăgărășanului a avut loc în prezența lui Nicolae Ceaușescu, pe 20 septembrie 1974, însă lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală abia în anul 1980.

Din punct de vedere tehnic, drumul DN7C – Transfăgărășan începe în comuna Bascov, de lângă Pitești, în direcția Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, având o lungime totală de 151 km. De asemenea, pentru construcția drumului a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă folosindu-se 6520 tone de dinamită, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea.

Prima porțiune a Transfăgărășanului trece prin fața hidrocentralei de la Vidraru amplasată subteran în masivul Cetățuia, iar de aici, în apropierea Cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte și ajunge la Barajul Vidraru. După baraj, drumul continuă în partea dreaptă de-a lungul lacului Vidraru până la începutul acestuia ți apoi începe să urce în serpentine, trecând pe la Cascada Capra, până la tunelul de la Capra, care are o lungime de 887 m. Tunelul Bâlea, cel mai lung din România, cu o înălțime de 4,4 m, 6 m lățime și un trotuar cu o lățime de 1 m, iluminat, dar neaerisit, face legătura cu partea nordică a Transfăgărășanului. După Tunelul Bâlea, Transfăgărășanul trece prin rezervația naturală Golul Alpin și Lacul Bâlea, pe la lacul glaciar Bâlea urmat de o coborâre abruptă în serpentine, prin apropierea cascadei Bâlea. În anul 1974, la inaugurarea oficială a drumului, s-au construit și două monumente închinate militarilor care au contribuit, inclusiv cu viața lor, la construirea Transfăgărășanului, însă în urma vandalizărilor acestea s-au deteriorat masiv, iar în septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de la inaugurarea șoselei și a 150 de ani de la înființarea armei geniu, acestea au fost restaurate integral de militarii Batalionului 136 Geniu „Apulum”.

La cota 1200, se înalță „Poarta Geniștilor”, un colț de stâncă străpuns de drum, purtând o placă pe care stă înscris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.

„Poarta Geniștilor” este o bucată ascuțită de stancă, cu o placă comemorativă pe care scrie: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc – POARTA GENIȘTILOR.” Monumentul se află pe tronsonul Cabana Bâlea Cascada – Cascada Bâlea, la cota 1200 și amintește de momentul străpungerii unei porțiuni foarte dificile de stâncă prin dinamitare (“pușcare”). Soldatul Constantin Defta a fost cel care a deschis drumul în această zonă iar pentru aceasta a fost necesar ca buldozerul său să fie dezasamblat și apoi urcat bucată cu bucată cu ajutorul funicularului.

Astăzi, 20 septembrie 2024, în acest punct, militarii Armatei României, activi sau în rezervă, au sărbătorit acest eveniment.

Col. (rtr.) Gigi Bușe

Distribuie: