Dosarul Nordis: Percheziţii în România şi Monaco
Procurorii DIICOT fac, luni, 65 de percheziţii domiciliare, în România şi Monaco, într-un dosar care vizează zeci de persoane şi firme care încasau bani pentru proiecte imobiliare şi îi delapidau. Potrivit unor surse judiciare, este vorba despre cazul Nordis.
teritoriul României şi a Principatului Monaco ( 63 pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa Năsăud şi Prahova), într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată”, potrivit unui comunicat de presă. Conform sursei citate, cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecţi (40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice) au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienţi (cumpărători), delapidarea fondurilor societăţilor, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, evidenţierea de operaţiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat. Fondurile financiare ilicite astfel obţinute au fost supuse procesului de spălarea banilor. „Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor ( aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative. Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019- 2024 liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro). Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro. În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani au ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Ionel CILICA-DIACONU
Distribuie:
