Fumul provenit din incendiile de vegetație poate afecta sănătatea respiratorie
Fumul provenit din incendiile de vegetație poate afecta sănătatea respiratorie
Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, fumul provine, cel mai probabil, de la incendiile de vegetație din Serbia, din zona Deliblatska Peščara, unde un incendiu de amploare a afectat peste 3.500 de hectare.
Direcția vântului favorizează deplasarea fumului către vestul României, iar norul de fum provocat de incendiu a ajuns și în Timișoara, unde a putut fi resimțită prezența fumului în atmosferă.
ISU Timiș efectuează verificări în teren, în urma sesizărilor privind mirosul de fum, pentru a exclude existența unor focare locale.
În condițiile comunicării Direcției Județene de Mediu Timiș, a recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică București, referitor la fumul și mirosul de azi din mai multe zone din Timișoara și împrejmuiri, Direcția de Sănătate Publică a Județului Timiș transmite că, această situatie poate duce la accentuarea simptomatologiei respiratorii în special la persoanele vulnerabile cu patologie respiratorie cronică (astm bronșic, etc.) și cardiovasculară.
”Fumul degajat în timpul incendiilor de vegetație nu înseamnă doar miros neplăcut și vizibilitate redusă.
Acesta conține un amestec de particule fine și gaze toxice care pot afecta aparatul respirator, inclusiv în cazul persoanelor sănătoase.
Unul dintre principalele pericole îl reprezintă particulele fine PM2.5. Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde profund în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare.
Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate provoca iritația ochilor, nasului și gâtului, tuse, secreții nazale, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau lipsă de aer.
Fumul produs de incendii poate conține și monoxid de carbon, un gaz toxic care, în concentrații crescute, împiedică transportul normal al oxigenului în organism. Riscul este cu atât mai important în cazul persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.
Cefaleea, amețeala, greața, vărsăturile, confuzia, durerile toracice sau alterarea stării de conștiență pot fi semne ale unei intoxicații cu monoxid de carbon. Este același gaz toxic care se regăsește și în gazele de eșapament.
Pentru persoanele diagnosticate cu astm, BPOC, bronșiectazii, emfizem, fibroză pulmonară sau alte boli respiratorii cronice, expunerea la fum poate duce la agravarea simptomelor sau la apariția unei exacerbări. În formele severe, poate fi necesară prezentarea la camera de gardă sau chiar spitalizarea.
Riscul este mai ridicat în cazul persoanelor cu boli respiratorii cronice, al celor cu afecțiuni cardiovasculare, diabet sau obezitate, al vârstnicilor și femeilor însărcinate. O atenție deosebită trebuie să acorde și persoanele care lucrează în aer liber sau desfășoară activități fizice în exterior, deoarece, odată cu creșterea frecvenței respiratorii, crește și cantitatea de aer poluat inhalată.
În perioadele în care fumul provenit de la incendiile de vegetație ajunge într-o anumită zonă, timpul petrecut în aer liber trebuie redus cât mai mult. Activitățile fizice și sportul în exterior ar trebui amânate, în special atunci când fumul este dens sau calitatea aerului este foarte scăzută.
Ferestrele și ușile trebuie ținute închise, iar aparatele de aer condiționat pot fi utilizate, dacă permit acest lucru, în modul de recirculare a aerului.
Aceeași regulă este valabilă și în mașină: geamurile închise și sistemul de climatizare setat pe recirculare.
Dacă deplasarea în exterior nu poate fi evitată, o mască de protecție bine fixată, de tip FFP2 sau FFP3, poate reduce cantitatea de particule fine inhalate. Masca nu oferă însă protecție împotriva gazelor, inclusiv împotriva monoxidului de carbon.
Persoanele cu boli respiratorii cronice trebuie să își continue tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația de salvare, dacă aceasta a fost recomandată de medic.
Tratamentul nu trebuie modificat sau suplimentat fără recomandare medicală.
Apariția dificultăților importante de respirație, a durerilor toracice, confuziei, stării de leșin sau a alterării stării de conștiență impune evaluare medicală de urgență”, a transmis prof. univ. dr. Cristian Oancea, Societatea Română de Pneumologie.
Angella Dumitrașcu
Distribuie:
