Luptele de la Podul Jiului. Eroii căzuți la datorie, omagiați cu depunere de coroane de autoritățile gorjene

Autoritățile locale și județene au participat luni dimineață la Târgu Jiu la un eveniment dedicat Luptelor de la Podul Jiului.

La 14 octombrie 1916, populația civilă, alături de cercetași, polițiști și câțiva militari activi, a reușit să stopeze o încercare a trupelor germane de a ocupa orașul Târgu-Jiu. Eroismul providențial al gorjenilor a fost evocat la vremea respectivă și de ziarul britanic „The Times“, iar 17 ani mai târziu, regele Carol al II-lea a decorat oraşul cu „Virtutea Militară“, în semn de omagiu pentru totalul devotament de care aceștia au dat dovadă în acel moment de referință.

După doi ani de neutralitate, Consiliul de Coroană, întrunit la 27 august 1916, a decis intrarea României în Primul Război Mondial, de partea Antantei, însă, în ciuda euforiei inițiale, armata română a suferit în toamna acelui an înfrângeri grele atât pe frontul din Transilvania, cât și pe cel sudic, din Dobrogea. La începutul lunii octombrie, cu efectivele împuținate, lipsiți de tehnică de luptă adecvată și fără sprijin din partea aliaților, soldații români nu au putut împiedica trupele germane să treacă Carpații.

În contextul în care frontul fusese stabilit în mai multe puncte aflate în perimetrul județului Gorj, o confruntare importantă a avut loc la Rasovița în data de 14 octombrie 1916, iar armata română a ieșit victorioasă, 2.500 de soldați germani fiind uciși sau capturați. Însă, în același timp, în urma deplasării batalionului ce avea misiunea de a apăra orașul Târgu-Jiu, aflat la 15 kilometri distanță, acolo mai rămăsese doar o companie de miliție, condusă de căpitanul Genică Sadoveanu și alcătuită doar din soldați bătrâni, slab înarmați, care erau utilizați în general pentru păstrarea ordinii publice în spatele frontului și paza obiectivelor. În acest gol s-a strecurat mai întâi o companie de vânători inamică, urmată apoi de o alta, din Divizia 11 Bavareză, încercând să ocupe orașul. Grigore Popescu, un adolescent de 13 ani, cercetaș în Legiunea „Domnul Tudor“, originar din Vălari, sat ocupat de nemți în seara precedentă, a fost cel care i-a alarmat pe locuitorii orașului.

Ioan C. Popilian, comisarul-erou

Comisarul de poliție Ioan C. Popilian a fost cel care și-a asumat organizarea unei rezistențe. S-a trecut la mobilizarea sergenților de stradă și a unui număr mic de civili – inclusiv elevi cercetași, femei și bătrâni – și împreună cu efectivul redus al companiei de miliție s-au îndreptat spre podul de peste Jiu. Având și cunoștințe militare, Popilian a amplasat luptătorii astfel încât să dea impresia că podul este apărat de către trupe ale armatei regulate. „A luat din muzeul de la Primărie armele vechi şi iarbă de puşcă, a eşalonat femeile şi pe sergenţi de-a lungul digului Jiului şi le-a spus să tragă când pe partea cealaltă a digului apar trupele germane“, nota Al. Doru Şerban în cartea sa „Personalităţi care au fost în Gorj“.

Relatările despre lupta propriu-zisă sunt numeroase, însă dincolo de subiectivitatea evidentă a fiecărei mărturisiri, rămâne de netăgăduit rezistenţa opusă timp de câteva ore, până la sosirea Compania a 13-a a Regimentului 95 Infanterie, care a și reușit să alunge definitiv inamicul. „A fost unul dintre cele mai mari și mai înălțătoare tablouri ale neamului – copii între moșnegi luptând alături pentru țară, amestecați cu câțiva țărani și civili, iar lângă ei, imediat în spatele lor, mai multe femei venite și ele să ajute, pansând pe răniți, cărând munițiuni soldaților până pe linia de luptă sau încurajând pe luptători. Și toți aceștia erau veniți aici cu voia lor, neîmpinși de nimeni, nemânați de nimeni decât de dragostea de țară și de iubirea de neam“, scria și generalul Constantin Găvănescul, viitor șef al misiunii militare atașate pe lângă Principele Moștenitor Carol, în lucrarea sa „Războiul nostru pentru întregirea neamului“.

La rândul său, Popilian a acordat în anul 1933 un amplu interviu publicației „Ilustraţiunea română“, în cadrul căruia a rememorat clipele prin care a trecut: „Mărturisesc că, după aproape șaptesprezece ani, și acum simt căldura acelor clipe de îmbărbătare pe care mi le oferise măreţul spectacol al bătrânilor, femeilor şi copiilor hotărâţi să moară până la unul. Minunați oameni! (…) Ne întâmpină o ploaie de gloanțe. Pe la jumătatea podului, câțiva căzură. Un glonte mă lovi la cap și un altul la picior. În vălmăşagul luptei nu simţii nici gloanţele, nici durerea. Doar şiroaiele de sânge îmi arătau că plătisem pe loc tributul de sânge. Îndârjit peste măsură, continuai atacul, ceea ce a determinat pe nemți s-o ia la fugă“.

Orașul Târgu-Jiu, decorat cu „Virtutea Militară“

La 3 august 1933, regele Carol al II-lea emitea un decret prin care se conferea medalia „Virtutea Militară“ mai multor localități din România, pentru eroismul dovedit în luptele din Primul Război Mondial. Printre acestea, se număra și orașul Târgu-Jiu, alături de Mărășești, Mărăști şi Iași. Câteva luni mai târziu, la 7 octombrie 1933, suveranul însuși, însoțit și de prim-ministrul Alexandru Vaida-Voievod, a fost prezent în orașul gorjean, pentru a-i înmâna personal decorația primarului Vasile Arjocianu.

În urma luptelor, mulți localnici și-au pierdut viața. În memoria acestora, sculptorul Constantin Brâncuși a ridicat Ansamblul „Calea Eroilor”, la inițiativa Ligii Femeilor Gorjene.

Astăzi, autoritățile au depus coroane de flori la monumentul amplasat în zona unde s-au purtat luptele din 1916. Podul original a fost mutat în urmă cu mai mult timp, în apropiere de Parcul Central, în zona insulei.

Ionel CILICA-DIACONU

Distribuie: