Forajele de la Stănija, oprite de Inspectoratul în Construcții. ONG-urile reclamă nereguli în autorizare și riscuri pentru patrimoniul arheologic

Inspectoratul Județean în Construcții Hunedoara a dispus oprirea lucrărilor de foraj geologic din perimetrul Stănija, comuna Buceș, Munții Apuseni, după ce a identificat nereguli în documentațiile de autorizare. În paralel, autoritatea de mediu a permis desfășurarea forajelor inclusiv pe timpul nopții, fără evaluarea impactului asupra mediului, potrivit informațiilor prezentate de organizația Mining Watch România.

Lucrările de explorare a zăcămintelor de aur și cupru desfășurate de compania Gekko & Neka Invest S.R.L. în zona Stănija au fost oprite în urma unor controale efectuate de Inspectoratul Județean în Construcții (ISC) Hunedoara, în perioada 21 septembrie – 8 octombrie 2026.

Verificările au fost declanșate după o sesizare depusă de Asociația Declic și Asociația Ecou Rovina Bucureșci, membre ale rețelei Mining Watch România.

Potrivit organizației, inspectorii au constatat că autorizația de construire emisă de Primăria Buceș pentru lucrările de foraj ar fi fost eliberată cu încălcarea prevederilor legale, pe baza unei documentații incomplete și fără avizul necesar pentru protejarea patrimoniului arheologic.

ISC a dispus oprirea lucrărilor până la intrarea în legalitate și a anunțat aplicarea unor sancțiuni contravenționale în valoare totală de 70.000 de lei.

Foraje în zona unui sit arheologic protejat

Unul dintre principalele motive de îngrijorare îl reprezintă amplasarea lucrărilor în perimetrul sitului arheologic „Valea Tisei”, datat în epoca romană și în perioada medievală, identificat prin codul RAN 88840.01.

Conform informațiilor prezentate de Mining Watch România și investigațiilor de teren relatate de presa locală, lucrările s-ar fi desfășurat chiar în interiorul zonei protejate.

Organizația susține că Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara avizase încă din februarie 2026 un studiu care stabilea coordonatele siturilor arheologice și ale zonelor lor de protecție, documentație care, potrivit comunicatului, nu ar fi fost luată în considerare în procesul de autorizare.

Până la momentul controlului, terenul fusese amenajat pentru trei foraje, dintre care două erau finalizate. Al treilea, amplasat în albia unui pârâu, ar fi fost abandonat fără o sigilare corespunzătoare, conform relatării organizației de mediu.

Inspectorii au dispus, de asemenea, sistarea preventivă a lucrărilor aferente unei alte autorizații, emise în noiembrie 2025, până la clarificarea de către Direcția pentru Cultură a necesității obținerii avizului arheologic.

Printre celelalte nereguli semnalate se numără situația juridică neclară a terenurilor, lipsa verificării proiectului de către specialiști atestați, absența confirmării măsurătorilor topografice de către autoritatea de cadastru și lipsa unor documente referitoare la procesul tehnologic.

Autorizație de mediu revizuită, cu program de lucru non-stop

Într-o evoluție separată, Direcția Județeană de Mediu Hunedoara ar fi emis, la mijlocul lunii octombrie 2026, o decizie revizuită care permite desfășurarea forajelor în regim continuu, 24 de ore din 24, fiecare foraj putând dura între 7 și 12 zile, potrivit informațiilor făcute publice de Mining Watch România.

Organizația susține că solicitarea de revizuire a fost depusă de companie după ce reprezentanții rețelei au documentat pe teren desfășurarea activităților cu utilaje de foraj.

Conform deciziei atribuite autorității de mediu, proiectul nu ar necesita evaluarea impactului asupra mediului, evaluare adecvată sau evaluarea impactului asupra corpurilor de apă.

Mining Watch România contestă această abordare și reclamă neconcordanțe între documentația administrativă și situația din teren. Printre exemplele invocate se află menționarea unui sit arheologic nedelimitat legal, în condițiile în care ar fi existat deja studii de delimitare, precum și încadrarea proiectului fără a considera relevant faptul că acesta este amplasat într-o zonă montană și împădurită din Munții Apuseni.

„Nu se poate ca autoritățile de mediu să ignore pericolul pe care aceste foraje îl reprezintă asupra patrimoniului natural și cultural”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, cofondatoare Mining Watch România, criticând diferența dintre măsurile dispuse de ISC și decizia autorității de mediu.

Potrivit organizației, decizia Direcției Județene de Mediu Hunedoara va fi contestată printr-o plângere prealabilă, în termenul legal de 30 de zile.

Cine este compania care desfășoară explorările

Gekko & Neka Invest S.R.L., cu sediul în Târgu Jiu, deține licența pentru explorarea aurului și cuprului în perimetrul Stănija. Potrivit Mining Watch România, compania este controlată și condusă de omul de afaceri Ion Negricioiu, care desfășoară și activități de extracție a lignitului în perimetrul Valea Coandei, din comuna Cătunele, județul Gorj.

Presa economică a relatat anterior despre activitatea de afaceri a lui Negricioiu și despre un contract de livrare a cărbunelui către Complexul Energetic Oltenia. Alte relatări de presă au menționat legături ale acestuia cu politicianul PSD Mihnea Costoiu. Aceste informații nu stabilesc, prin ele însele, existența vreunei legături între respectivele relații și proiectul de explorare de la Stănija.

În ceea ce privește acuzațiile formulate în trecut la adresa omului de afaceri, Negricioiu a declarat că a fost achitat în toate cauzele în care a fost implicat.

Acțiunile ONG-urilor de mediu și interesul energetic al României, subiect de dezbatere publică

Activitatea organizațiilor de mediu care contestă proiecte de exploatare a resurselor naturale ridică o întrebare legitimă privind echilibrul dintre protecția mediului, respectarea legislației și interesul strategic al României. Criticile vizează inclusiv acțiunile judiciare prin care unele organizații au urmărit suspendarea sau blocarea unor proiecte energetice, printre care se numără și hidrocentrale prezentate în spațiul public ca fiind realizate în proporție de peste 90%.

În cazul unor asemenea investiții, apropiate de finalizare, întârzierile pot genera costuri suplimentare, pot amâna valorificarea banului public și pot întârzia punerea în funcțiune a unor capacități de producție a energiei electrice. De aceea, este legitim să se solicite o analiză transparentă a consecințelor economice și energetice ale acestor demersuri, precum și a proporționalității măsurilor judiciare adoptate în raport cu obiectivele de protecție a mediului.

În acest context, se impune și o discuție deschisă despre sursele de finanțare ale organizațiilor care intervin în proiecte strategice pentru România, despre transparența donatorilor și despre eventualele condiții atașate finanțărilor primite. Publicul are dreptul să știe cine susține financiar aceste organizații, ce obiective declară finanțatorii și dacă există eventuale conflicte de interese care ar putea influența activitatea lor.

Fără a formula acuzații în lipsa unor probe verificabile, considerăm că instituțiile abilitate ar trebui să asigure transparența necesară și să clarifice orice suspiciuni rezonabile privind eventuale influențe externe asupra unor decizii cu impact asupra securității energetice și dezvoltării economice a țării. Protecția mediului este un obiectiv legitim și necesar, dar ea trebuie însoțită de responsabilitate, transparență și o evaluare obiectivă a efectelor economice și sociale.

În cele din urmă, întrebarea esențială este dacă toate aceste demersuri sunt susținute exclusiv de preocupări autentice pentru mediu și respectarea legii sau dacă există și alte interese care merită investigate. Răspunsul trebuie stabilit prin documente, verificări independente și concluziile instituțiilor competente, nu prin presupuneri. Interesul public impune atât protejarea patrimoniului natural și cultural, cât și apărarea investițiilor strategice și a securității energetice a României.

Ionel CILICA-DIACONU

Distribuie: