Alegeri parlamentare în Israel: Netanyahu recuperează teren, dar formarea unui guvern rămâne incertă
Prezență record la urne și o competiție strânsă între premierul Benjamin Netanyahu și opozantul Gadi Eisenkot. Rezultatele parțiale indică un avantaj pentru blocul premierului, însă niciuna dintre tabere nu a obținut majoritatea necesară pentru a guverna.
Alegerile parlamentare desfășurate marți, 27 octombrie, în Israel se conturează drept un scrutin decisiv pentru viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu. Deși partidul său, Likud, se află pe primul loc în estimările inițiale, rezultatele parțiale arată că tabăra sa nu dispune de suficiente mandate pentru a forma singură un guvern, iar negocierile politice ar putea fi decisive.
Potrivit datelor parțiale publicate miercuri dimineață de Comisia Electorală Centrală, după numărarea voturilor din 66,2% dintre urne, blocul condus de Netanyahu era creditat cu 56 de mandate, în timp ce tabăra condusă de Gadi Eisenkot obținea 48 de mandate. Partidele arabe, care se opun premierului, dețineau alte 16 mandate.
Pentru formarea unei majorități în Knesset, parlamentul israelian cu 120 de locuri, sunt necesare cel puțin 61 de mandate. În aceste condiții, rezultatul final și capacitatea partidelor de a negocia o coaliție vor determina cine va conduce viitorul guvern.
Prezență record la vot
Participarea la scrutin a fost una dintre cele mai ridicate din ultimele decenii. Potrivit datelor aproape finale ale Comisiei Electorale Centrale, prezența la vot a ajuns la 77,7%, comparativ cu 70,6% la alegerile din 2022. Aproximativ 5,7 milioane de israelieni s-au prezentat la urne, fiind înregistrat cel mai ridicat nivel de participare din 1999.
Anterior, prezența ajunsese la 74,3% până la ora 20:00 și la 66,7% până la ora 18:00, depășind valorile consemnate la aceleași ore în scrutinul precedent.
Alegerile au loc într-un context de tensiuni regionale și de nemulțumire politică generate, în special, de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și de războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran.
Netanyahu și Eisenkot, în competiție pentru conducerea guvernului
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, încearcă să obțină un nou mandat, după aproximativ 19 ani cumulați la conducerea guvernului. Principalul său rival este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar.
Primele exit-polluri au indicat o cursă strânsă. Estimările inițiale ale posturilor de televiziune sugerau că blocul lui Netanyahu ar putea obține aproximativ 50 de mandate, în timp ce opoziția ar putea ajunge la 52-53 de mandate, fără a include formațiunile arabe.
Ulterior, sondajele la ieșirea de la urne au fost actualizate, indicând o recuperare a taberei premierului. Potrivit unei estimări Channel 12, blocul lui Netanyahu ar putea obține 52 de mandate, față de 49 pentru opoziția condusă de Eisenkot. Alte două posturi, Channel 13 și Kan 11, indicau o egalitate între cele două tabere, fiecare fiind creditată cu 51 de mandate.
Datele sunt estimative și nu reprezintă rezultatele finale ale scrutinului. Numărătoarea voturilor continuă, iar buletinele introduse în plicuri duble, inclusiv cele ale militarilor, urmează să fie contabilizate ulterior.
Trump afirmă că sprijinul său l-a ajutat pe Netanyahu
Președintele american Donald Trump a susținut că sprijinul acordat premierului israelian a contribuit la îmbunătățirea rezultatelor acestuia. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a sugerat că susținerea sa a influențat evoluția campaniei electorale și a contribuit la revenirea politică a lui Netanyahu.
Ulterior, întrebat de jurnaliști despre rezultatele scrutinului, liderul american a declarat că, în opinia sa, sprijinul acordat premierului israelian l-a ajutat considerabil. Trump a precizat, totodată, că nu discutase cu Netanyahu după apariția primelor rezultate.
Opoziția invocă responsabilitatea pentru atacurile din 7 octombrie
Pentru opoziția israeliană, scrutinul reprezintă și o ocazie de a cere asumarea responsabilității pentru eșecurile de securitate care au permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Gadi Eisenkot a declarat că primele exit-polluri indică o lipsă de încredere în Netanyahu și în guvernul său. Liderul opoziției a anunțat că va începe demersurile pentru înlocuirea actualului executiv și formarea unei noi coaliții.
Eisenkot a criticat, de asemenea, lipsa unui plan clar pentru perioada de după războiul din Gaza. El a promis că, dacă va ajunge la conducerea guvernului, va urmări eliminarea capacităților militare și a structurilor de conducere ale Hamas în termen de 18 luni.
Fostul premier Yair Lapid a apreciat, la rândul său, că blocul lui Netanyahu a suferit o înfrângere majoră, raportându-se la primele estimări electorale. Totuși, nici opoziția nu dispune, potrivit datelor prezentate, de o majoritate clară pentru formarea guvernului.
Partidele arabe, un posibil factor decisiv
Participarea cetățenilor arabi ai Israelului, care reprezintă aproximativ o cincime din populația țării, ar putea influența distribuția finală a mandatelor. Formațiunile arabe se opun premierului Netanyahu, însă Eisenkot a exclus formarea unei coaliții directe cu acestea.
În eventualitatea unui guvern minoritar condus de opoziție, sprijinul partidelor arabe ar putea deveni important pentru obținerea unei majorități parlamentare funcționale.
Între timp, unele formațiuni nu au reușit să depășească pragul electoral de 3,25%, printre acestea numărându-se Rezerviștii, Poporul Israelului și Publicul Haredi, potrivit rezultatelor parțiale.
Negocierile politice ar putea decide viitorul Israelului
În lipsa unei majorități clare, formarea viitorului guvern depinde de negocierile dintre partidele care vor intra în Knesset. Netanyahu ar putea primi primul mandat pentru formarea unui guvern, având în vedere poziția Likud de cea mai mare formațiune politică, însă acest lucru nu garantează obținerea unei majorități.
Dacă nici premierul în funcție, nici opoziția nu reușesc să formeze o coaliție, Israelul s-ar putea confrunta cu o nouă criză politică și cu perspectiva organizării unor alegeri anticipate. O situație asemănătoare s-a înregistrat între 2019 și 2022, când țara a trecut prin cinci runde de alegeri parlamentare.
Până la publicarea rezultatelor finale, scrutinul rămâne deschis, iar distribuția mandatelor și negocierile politice vor stabili dacă Benjamin Netanyahu își poate păstra puterea sau dacă opoziția va reuși să formeze o nouă conducere.
Ionel CILICA-DIACONU
Distribuie:
