Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. Investițiile publice au crescut cu aproape 49%
De Ionel CILICA-DIACONU
Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2026, ajungând la 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 5,31% în perioada similară a anului trecut. În același timp, investițiile publice au crescut cu 48,6% în trimestrul al treilea, potrivit raportului privind execuția bugetară publicat de Ministerul Finanțelor.
Documentul prezintă situația veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu rezultatele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025. Publicarea raportului a avut loc în contextul solicitărilor PSD privind clarificarea situației finanțelor publice.
Deficitul bugetar s-a redus cu peste 24 de miliarde de lei
Conform datelor oficiale, deficitul bugetar cumulat în primele nouă luni ale anului a ajuns la 78,30 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei, echivalentul unei scăderi de 1,5 puncte procentuale din PIB.
În trimestrul al treilea, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 37,27 miliarde de lei, reprezentând 1,81% din PIB. Valoarea este cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă.
Cu toate acestea, comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, deficitul a crescut cu aproximativ 4,6 miliarde de lei, pe fondul majorării cheltuielilor pentru investiții și al costurilor mai ridicate ale datoriei publice.
Investițiile publice au depășit 107 miliarde de lei
Unul dintre principalele elemente evidențiate în raport îl reprezintă creșterea investițiilor publice. În perioada iulie–septembrie 2026, acestea au totalizat 47,81 miliarde de lei, echivalentul a 2,33% din PIB, comparativ cu 32,2 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
La nivelul primelor nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste valoarea înregistrată în perioada similară din 2025.
Fondurile europene au asigurat aproximativ 65,6% din investițiile publice realizate în acest interval, având un rol important în susținerea proiectelor de dezvoltare și a lucrărilor finanțate din surse externe.
De asemenea, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au însumat 23,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 68,6% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Veniturile bugetare au crescut, dar și cheltuielile cu dobânzile
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere față de aceeași perioadă din 2025. Încasările provenite din economia internă, fără sumele primite de la Uniunea Europeană, au ajuns la 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult decât în anul precedent.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, până la 92,31 miliarde de lei. Cea mai importantă contribuție a venit din încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA), care au însumat 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 24,4%.
Pe de altă parte, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 15% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
O presiune importantă asupra bugetului a fost exercitată de costul datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au însumat 21,26 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 44,5% față de perioada similară din 2025. În primele nouă luni, aceste cheltuieli au ajuns la 50,63 miliarde de lei.
În schimb, cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei, iar cheltuielile cu asistența socială au înregistrat o creștere de numai 1%.
Ținta de deficit de 6,2% din PIB depinde de fondurile europene
Ministerul Finanțelor menține pentru anul 2026 ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB, echivalentul a aproximativ 130,3 miliarde de lei. Atingerea acestui obiectiv depinde însă de încasarea la timp a fondurilor europene aferente PNRR.
Potrivit raportului, cererile de plată nr. 5 și nr. 6, aceasta din urmă fiind cererea finală, se află în evaluarea Comisiei Europene. Componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro.
Ministerul avertizează că veniturile din granturile PNRR înregistrate în execuția bugetară a anului 2026 pot fi ajustate dacă sumele solicitate nu sunt validate și încasate efectiv. Definitivarea acestor venituri depinde de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor asumate de România prin program.
Alexandru Nazare: „Ultimul trimestru este decisiv”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că evoluția execuției bugetare din primele nouă luni indică o direcție favorabilă în procesul de consolidare fiscală.
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a afirmat ministrul.
Publicarea raportului a avut loc după ce Sorin Grindeanu i-a solicitat ministrului Finanțelor prezentarea publică a situației bugetare a României.
Datele pentru primele nouă luni arată o reducere a deficitului și o accelerare a investițiilor publice, însă rezultatul final al execuției bugetare din 2026 va depinde, în mare măsură, de evoluția veniturilor în ultimul trimestru și de confirmarea fondurilor europene așteptate prin PNRR.
Distribuie:
