VIDEO: Corpul de Control al Ministerului Apărării, trimis la Direcția Generală pentru Armamente. Plățile din SAFE și contractele cu Rheinmetall, în centrul verificărilor

Ministerul Apărării Naționale verifică modul în care au fost gestionate achizițiile și plățile realizate prin programul european SAFE, în cadrul căruia România a contractat un împrumut de 16,68 miliarde de euro. Potrivit unor surse citate de publicația Universul, aproximativ 3,5 miliarde de lei din plățile efectuate până acum ar fi ajuns la companii din grupul german Rheinmetall. Verificările readuc în atenție și întrebările privind obligațiile de investiții în România și beneficiile pentru industria națională de apărare.

Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a dispus trimiterea Corpului de Control la Direcția Generală pentru Armamente (DGArm), structura din cadrul Ministerului Apărării Naționale responsabilă de o parte importantă a procedurilor de achiziții militare.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN, unde oficialul a explicat rolul direcției în procesul de achiziție a echipamentelor militare.

„Am trimis Corpul de Control la DGArm, structura specializată din cadrul MApN care se ocupă de achiziții. Necesarul vine de la arma respectivă, DGArm întocmește caietul de sarcini și se ocupă de procedurile de achiziții publice”, a declarat Radu Oprea.

Verificările vizează una dintre structurile-cheie ale Ministerului Apărării, implicată în implementarea programelor de înzestrare a Armatei Române, inclusiv a contractelor finanțate prin mecanismul european SAFE.

Plăți de aproximativ 6,6 miliarde de lei, în atenția verificărilor

Potrivit informațiilor publicate de Universul, dintr-o sumă estimată la aproximativ 14 miliarde de lei, aferentă primei etape de finanțare, ar fi fost efectuate plăți de circa 6,6 miliarde de lei.

Din totalul acestor plăți, aproximativ 3,5 miliarde de lei ar fi ajuns la companii din grupul german Rheinmetall, potrivit surselor citate de publicație. Suma este echivalentă cu aproximativ 650 de milioane de euro, conform calculelor prezentate în materialul jurnalistic.

Aceste cifre reprezintă estimări atribuite surselor citate și necesită raportare la documentele oficiale privind plățile și contractele încheiate.

În august 2026, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, anunța că statul român efectuase plăți în avans de aproximativ 540 de milioane de euro pentru mai multe contracte din cadrul SAFE, inclusiv către Rheinmetall. Potrivit informațiilor relatate, avansurile fuseseră achitate inițial din bugetul național, înainte de încasarea prefinanțării europene.

Comisia Europeană a confirmat că România a primit, la 26 august 2026, o primă plată în valoare de 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din împrumutul aprobat.

Radu Miruță, întrebări privind gestionarea fondurilor SAFE și beneficiile pentru România

Modul în care fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, a gestionat fondurile și contractele aferente programului SAFE ridică întrebări legitime privind prioritățile strategice ale României și garanțiile obținute în schimbul sumelor angajate. În condițiile în care, potrivit informațiilor citate de publicația Universul, miliarde de lei ar fi fost plătite către companii din grupul Rheinmetall, devine esențial de clarificat în ce măsură aceste contracte asigură investiții concrete în România, transfer de tehnologie, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unei capacități naționale competitive de producție a armamentului.

Nu este suficient ca România să aloce sume uriașe pentru achiziții militare; aceste cheltuieli ar trebui să genereze și beneficii industriale durabile pentru economia românească. În lipsa unor garanții contractuale clare și a unor mecanisme eficiente de monitorizare a obligațiilor asumate de furnizori, există riscul ca statul român să rămână cu o datorie publică semnificativă, în timp ce beneficiile industriale așteptate să nu se materializeze la nivelul promis sau necesar.

Rămâne de clarificat ce condiții au fost negociate în perioada mandatului lui Radu Miruță, ce obligații de investiții și producție în România au fost asumate de Rheinmetall și ce instrumente are statul pentru a interveni în cazul întârzierilor sau al nerespectării angajamentelor contractuale. Aceste întrebări sunt cu atât mai importante cu cât finanțarea SAFE presupune un efort financiar pe termen lung pentru România.

SAFE nu înseamnă bani gratis. România trebuie să ramburseze împrumutul

Programul SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor europene, oferă acces la finanțare în condiții avantajoase pentru achiziții militare și dezvoltarea industriei de apărare.

În cazul României, suma aprobată se ridică la 16,68 miliarde de euro. Spre deosebire de fondurile europene nerambursabile, finanțarea prin SAFE are natura unui împrumut, care trebuie rambursat în condițiile stabilite.

Prin urmare, gestionarea contractelor, valoarea avansurilor, respectarea obligațiilor asumate de furnizori și utilizarea fondurilor reprezintă aspecte importante pentru controlul cheltuielilor publice.

Un alt subiect relevant îl constituie condițiile privind producția și cooperarea industrială în România, în măsura în care acestea sunt prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii de echipamente militare.

Generalul Ion-Cornel Pleșa, la conducerea Direcției Generale pentru Armamente

Direcția Generală pentru Armamente este condusă de generalul-maior dr. ing. Ion-Cornel Pleșa, care ocupă această funcție din iulie 2025. Anterior, acesta a fost locțiitor al șefului structurii, începând din 2020.

Cu o carieră îndelungată în domeniul tehnic și al cercetării militare, generalul Pleșa coordonează o structură cu atribuții importante în derularea programelor de înzestrare a Armatei Române.

La 29 mai 2026, Ministerul Apărării anunța semnarea, prin Direcția Generală pentru Armamente, a unor contracte importante cu Rheinmetall, referitoare la echipamente și sisteme militare.

De asemenea, Pleșa s-a numărat printre ofițerii superiori care l-au însoțit pe fostul ministru Radu Miruță la audierile din comisiile parlamentare de apărare din 28 septembrie 2026. La 30 septembrie 2026, generalul a semnat, în numele MApN, o scrisoare de intenție privind cooperarea dintre România și Polonia în cadrul programului SAFE.

Aceste împrejurări evidențiază rolul instituțional al Direcției Generale pentru Armamente în implementarea programului și în relația cu furnizorii de tehnică militară.

Rheinmetall și achizițiile strategice ale României

Grupul german Rheinmetall se numără printre companiile implicate în programele de modernizare a capacităților militare ale României. În paralel, compania a câștigat licitația pentru Șantierul Naval Mangalia, la un preț de 138 de milioane de euro, potrivit informațiilor prezentate în materialul-sursă.

În acest context, verificările dispuse la Direcția Generală pentru Armamente ar putea clarifica modul în care au fost derulate procedurile de achiziție și efectuate plățile aferente contractelor din programul SAFE.

Miza controlului nu se limitează la verificarea documentelor și a sumelor achitate. Este important să se stabilească dacă achizițiile contribuie efectiv la consolidarea capacităților de apărare ale României și dacă obligațiile asumate de furnizori susțin dezvoltarea industriei naționale de armament.

Până la publicarea unor concluzii oficiale ale Corpului de Control, informațiile privind eventualele nereguli, responsabilitățile individuale și utilizarea sumelor plătite trebuie tratate ca aspecte care necesită verificare, nu ca fapte stabilite.

Rezultatele controlului vor fi esențiale pentru clarificarea modului în care sunt administrate contractele de înzestrare finanțate prin SAFE și pentru a stabili dacă împrumutul de miliarde de euro contractat de România produce beneficii concrete pentru securitatea națională și industria românească de apărare.

Ionel CILICA-DIACONU