Duminică, 10 mai 2026, a fost sărbătorită „Ziua Națională a Costumului Tradițional din România”
„Ziua Națională a Costumului Tradițional din România” este sărbătorită, în a doua duminică din luna mai. Ziua Costumului Național este o sărbătoare dedicată valorilor autentice ale poporului român, tradițiilor și identității noastre culturale. Cu prilejul Zilei Naționale a Portului Tradițional din România se organizează activități sociale, spectacole și concursuri cultural-artistice, prin care se evidențiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone, și se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material și ale patrimoniului cultural imaterial la nivel național, prevede legea.
Pentru a celebra costumul tradițional este important să îl cunoaștem în specificitatea comunități pe care o definește. Costumul popular reprezintă mai mult decât o simplă îmbrăcăminte – el este o poveste țesută cu migală, răbdare și suflet, transmisă din generație în generație. Costumul național unește trecutul cu prezentul și amintește fiecărui român că identitatea unui popor trăiește prin cultură, obiceiuri și respect pentru rădăcini.
Portul popular nu ar trebui iubit sau sărbătorit doar o zi pe an. El ar trebui simțit în fiecare zi — pentru că în el stau rădăcinile, credința, demnitatea și sufletul satului românesc.
În județul Gorj, la Novaci și la Tismana, și nu numai, tradiția încă este activă. Se aude în bătaia gherghefului de țesut. Se vede în firul de lână țesut cu răbdare și în cusătura făcută pe ie așa cum se lucra odinioară — cu migală, cu liniște și cu respect pentru rostul fiecărui lucru. Și nu trăiește doar în costume și covoare, ci și în horele satului, în Hora de Paște, în cântecele cântate de lăutari la festivaluri și în bucuria oamenilor de a fi împreună. Da, poate fi greu de crezut, pentru că în ciuda timpurilor pe care le trăim, aici încă există oameni care păstrează autenticul și duc mai departe meșteșugurile moștenite din bătrâni.
Nu întâmplător, la Casa de Cultură „George Coșbuc” din Tismana se află Muzeul Costumului Popular Gorjenesc — primul muzeu de acest fel din Gorj — un loc în care portul popular nu este doar expus, ci păstrat ca parte vie din identitatea acestui loc. „Astăzi mă gândesc la toți meșterii Tismanei, de ieri și de azi, cei care au ținut aprins firul tradiției. La părinții și bunicii noștri care au lucrat zeci de ani în vechea Cooperativă Arta Casnică, acolo unde s-au format și au trăit generații întregi de țesătoare, cusătorese, croitori, abagii, broderi și unde mâini simple au creat adevărate valori de patrimoniu care au dus numele Tismanei în toată lumea… Nu am cum să nu mă gândesc și la mama mea, Tantan Marioara (Mira), trecută la cele veșnice în vara anului trecut, distinsă în 2024 de Ministerul Culturii cu titlul de Tezaur Uman Viu — ca recunoaștere a unei vieți dedicate păstrării țesăturilor tradiționale și a covorului oltenesc. În familia noastră, acest meșteșug merge mai departe de generații, iar firul pe care ea l-a ținut viu atâția ani nu trebuie să se rupă. A fost și muncă. A fost și mijloc de trai. Dar, dincolo de toate, a rămas mereu dorința de a păstra acest ceva autentic românesc, fără compromisuri… Avem o datorie sfântă de a transmite mai departe ceea ce am moștenit de la părinți și bunici — pentru că tradiția nu înseamnă doar trecut. Înseamnă identitate, continuitate și respect față de cine suntem. Un popor care își uită portul, tradițiile și meșteșugurile începe, încet, să se uite pe sine. Iar Tismana rămâne — așa cum a fost mereu — o vatră vie a autenticului românesc. Cu deosebit respect pentru toți meșterii populari din întreaga țară, cei care au păstrat și păstrează vie tradiția neamului românesc”, a spus Florin Tantan, directorul Casei de Cultură din Tismana. 
Și la Novaci, băcița Mărioara Băbu – Tezaur Uman Viu – are o colecția etnografică valoroasă pe care o expune în muzeul de la locuința sa din Novaci iar vara și la Stâna Ștefanu de pe Transalpina.
Un alt meșter popular renumit al Gorjului este Gheorghe Ciuncanu, din Tismana, creator și păstrător al costumului popular autentic, unul dintre cei mai importanți continuatori ai artei tradiționale gorjenești. Acesta vorbește despre simbolistica veșmântului popular, despre tehnicile tradiționale de realizare a costumului, despre rostul ornamentelor și despre responsabilitatea transmiterii acestor valori către noile generații. „Costumul popular românesc nu reprezintă doar o formă de expresie artistică, ci un adevărat document de civilizație, purtător al unei istorii comunitare și al unei estetici construite în timp prin muncă, credință și sensibilitate”, spune meșter popular Gheorghe Ciuncanu.
În Gorj, această moștenire continuă să trăiască prin oamenii care o păstrează cu demnitate și pasiune.
Gigi BUȘE
Distribuie:
