Comisia Europeană a deschis patru proceduri de infringement la adresa României
Comisia Europeană a deschis patru proceduri de infringement la adresa României, pentru că nu a introdus anumite prevederi europene în legislaţia naţională privind energia, mediul, sistemul de taxare sau cel financiar.
Comisia Europeană a decis miercuri să emită un aviz motivat către România pentru restricţionarea libertăţii producătorilor de gaze de a stabili preţurile angro ale gazelor în România.
2022, obligă producătorii interni de gaze să vândă o parte din producție la un preț fix (120 lei/MWh) către furnizorii de clienți casnici și CET-uri.
Bruxelles-ul consideră că această reglementare distorsionează piața angro, contravine Directivei 2009/73/CE și afectează funcționarea eficientă a pieței interne.
Dacă România nu corectează situația, cazul poate ajunge la Curtea Europeană de Justiție, cu riscul unor amenzi substanțiale. Măsura actuală este în vigoare până în martie 2026 și este complementară celei de plafonare a prețurilor finale pentru consumatori. România are acum o ultimă șansă de a răspunde, înainte de escaladarea litigiului la nivel european.
Executivul comunitar a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Danemarcei, Franței, Ciprului, Austriei, Portugaliei și României pentru netransmiterea datelor vamale complete Comisiei.
Riscăm să pierdem banii din PNRR, adică 44 miliarde de euro
România trebuie să trimită până în iunie, cel târziu la începutul lunii iulie, cererea de plată numărul 4 din PNRR Cu toate acestea, actualul guvern întârzie adoptarea pachetului legislativ cu cel puțin o lună, susțin surse guvernamentale pentru stiripesurse.ro, ceea ce riscă să compromită întreaga tranșă de fonduri.
În absența acestei reforme, Comisia Europeană poate suspenda nu doar banii rămași din PNRR, ci și întregul buget alocat prin politica de coeziune, adică 44 de miliarde de euro.
Comisia Europeană va veni în România pe 4 iunie pentru o evaluare tehnică a progreselor. În funcție de concluzii, Bruxelles-ul va formula o propunere oficială. Raportul guvernului român a fost deja transmis Comisiei la finalul lunii aprilie.
Conform angajamentelor asumate în PNRR, România trebuia să închidă centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2023, însă Ministerul Energiei a solicitat amânarea până în 2029, invocând dificultăți în înlocuirea energiei pe bază de lignit cu cea pe gaz.
Oficialii europeni sunt sceptici, menționând că ministerul român nu a prezentat dovezi suficiente pentru a justifica această amânare și avertizează că întârzierile afectează securitatea energetică a țării.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține însă că” amânarea este necesară din cauza creșterii prețurilor la turbinele pe gaz și a problemelor generate de războiul din Ucraina”.
Acesta promite că România va negocia , pentru o renegociere a țintei de închidere a centralelor, păstrând angajamentul pentru 2032.
Comisia Europeană a criticat și reducerea obiectivului de construcție a spitalelor, de la 15 la 13, acuzând că, în februarie, guvernul spunea că 11 dintre acestea sunt în faza finalizării și pot fi gata până anul viitor. Oficialii europeni solicită explicații pentru această reducere și pentru motivele care au stat la baza deciziei.
În domeniul mediului, întârzieri sunt semnalate în proiecte de reciclare și investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor, precum și în planurile de extindere a energiei din surse regenerabile, precum panourile fotovoltaice.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, justifică întârzierile prin complexitatea proiectelor și necesitatea achiziției unor echipamente speciale, însă Comisia cere dovezi concrete pentru avansarea acestor proiecte.
Autoritățile române au primit termen până la începutul lunii mai pentru a răspunde oficial și pentru a transmite planul final de ajustare a proiectelor.
Angella Dumitrașcu
Distribuie:
