80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondia
Vineri, 9 mai 2025, în România și Europa se vor desfășura diferite activități pentru marcarea a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În primele luni ale anului 1945, forțele aliate din Europa au câștigat rapid teren. În timp ce Aliații s-au apropiat de un Berlin înconjurat, liderul nazist Adolf Hitler s-a sinucis, în ultima zi a lunii aprilie, iar pe 7 mai a urmat capitularea necondiționată a forțelor germane. A doua zi președintele american Harry S. Truman, premierul britanic Winston Churchill și generalul francez Charles De Gaulle au anunțat oficial victoria aliaților împotriva Germaniei naziste, concomitent cu încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și a fost declarată Ziua Victoriei în Europa. În întreaga lume aliată, milioane de oameni au sărbătorit și, în același timp, au deplâns marile pierderi de vieți omenești. Locuitorii marilor orașe din Marea Britanie, Franța și SUA au serbat pe străzi vestea capitulării necondiționate a armatei germane, iar Bucureștiul nu a fost deloc mai prejos. În acel început de mai 1945, românii au avut trei motive de bucurie: Paștele, care picase în data de 6 mai, încheierea războiului și Ziua Regalității, celebrată pe 10 mai.
La București, „măreața victorie” a fost serbată pe 10 mai, zi în care oricum fuseseră pregătite din timp evenimente dedicate regelui. Defilările, horele în stradă, paradele militare, bătaia cu flori și focurile de artificii au fost dublate de trei mari decizii luate de guvern. Premierul comunist Petru Groza a cerut ca activitatea din fabrici, magazine și școli să fie suspendată pentru ca oamenii să poată participa la paradă. Totodată a fost anunțată desființarea camuflajului în întreaga țară, obligatoriu chiar și pe timpul zilei în ultima parte a războiului, și, nu în ultimul rând, restituirea aparatelor de radio, confiscate de la populație pentru a nu interfera cu sistemul de comunicații al armatei.
Teohari Georgescu, primarul Bucureștiului, anunța că în perioada sărbătorilor aprovizionarea este liberă, oamenii având permisiunea să-și aducă de la țară „miei tăiați”, fără să mai fie opriți de poliție. „Primăria municipiului Bucureşti face cunoscut că potrivit ordinului d-lui Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, cetățenii Capitalei au voe ca prin mijloace proprii să-și aducă miei tăiați și alimente pentru sărbători. Prefecturile de județ au primit ordin categoric ca aceste transporturi să fie complet libere, nimeni neavând voe, sub severe sancțiuni, a le opri. Organele poliției comunale vor da, la barierele Capitalei, concursul cetățenilor, pentru ca acest ordin al ministerului de interne să fie executat întocmai”, anunța ziarul Universul, în ediția din 2 mai 1945.
La patru zile distanță de Paște, românii se pregăteau din nou să petreacă. N-a fost clar de prima dată ce anume serbau: Ziua Regalității, Ziua Independenței sau marea victorie împotriva regimului hitlerist.
România a participat în mod activ la operațiunile militare, având ca obiectiv eliberarea și recuperarea teritoriilor istorice ocupate de URSS în vara anului 1940. Sacrificiul și jertfele umane și materiale ale Armatei Române în campaniile militare din est și apoi din vestul Europei au fost considerabile, ele ridicându-se la un total de 92.620 morți, 333.966 răniți și 367.976 de dispăruți, dintr-un total de aproximativ 1.500.000 de militari.
Cinstim memoria acestor eroi, ale căror sacrificii pentru înfrângerea fascismului rămân un exemplu de curaj și patriotism pentru generațiile viitoare.
Dincolo de datele istorice și cifre, în această zi ne amintim că aproape fiecare familie de români are părinți/bunici/străbunici cu propriile sacrificii și povești tragice de pe front. Prin curajul lor de acum 80 de ani, ei ne-au oferit șansa unui viitor ca națiune. Această aniversare ne îndeamnă să ne amintim de complexitatea istoriei si de sacrificiile făcute pentru libertate.
Col. (rtr.) Gigi BUȘE, fiu de veteran de război
Distribuie:
