The Guardian: Alegătorii germani se îndreaptă către urne, care se confruntă cu o lume a schimbărilor, în timp ce extrema dreaptă așteaptă în aripi
Europa își ține respirația ca a treia putere economică din lume și cea mai populată țară din UE se confruntă cu o răscruce de drumuri. Alegătorii germani merg astăzi la vot, dar este o lume diferită de când a început campania în urmă cu doar câteva săptămâni.
Aproape 60 de milioane de oameni aleg un guvern care va trebui să se confrunte cu ruperea alianței transatlantice sub Donald Trump și cu noile amenințări la adresa securității europene, în momentul în care modelul economic lăudat al țării derape.
Dacă sondajele sunt corecte, omul care conduce acea administrație va fi șeful opoziției conservatoare Friedrich Merz , un avocat corporativ cu o dorință de decenii de a fi cancelar, deși nu a servit niciodată în guvern. Tava lui de intrare va fi uluitoare. „Marile așteptări reflectă provocările mari cu care se va confrunta din prima zi a probabilului său cancelar”, a spus săptămânalul de știri Der Spiegel . „O Rusia agresivă, o America ostilă și o Europă care se îndepărtează: Merz ar putea fi testat mai puternic […] decât orice cancelar al republicii postbelice.”
Merz a recunoscut recent că abandonarea efectivă de către Trump a angajamentelor europene de apărare și sprijinul agresiv al vicepreședintelui său JD Vance a extremei drepte Alternative für Deutschland (AfD) au anunțat „schimbări tectonice în centrele puterii politice și economice ale lumii”. Germania, a spus el, nu va ieși nevătămată.
Subminarea NATO de către Trump și trădarea Ucrainei sunt „un pumn sfâșietor în intestin”, a spus Ursula Münch, directorul Academiei pentru Educație Politică din Bavaria, în special pentru Uniunea Creștin Democrată (CDU) a lui Merz, care are „solidaritatea și prietenia cu SUA adânc în ADN-ul său”. „Cea mai mare provocare [pentru Germania] va fi adunarea unei demonstrații unite de putere din partea UE și Regatul Unit.”
Germania, a treia putere economică a lumii și cea mai populată țară din UE, se lupta deja cu moștenirea confuză a Angelei Merkel, unul dintre predecesorii lui Merz în calitate de lider CDU și dușmanul său de multă vreme.
Mandatul ei de 16 ani ca cancelar a fost marcat de dependența de gazul rusesc ieftin, de comerțul vioi cu China și de forțele armate și de informații ale Washingtonului, permițând Germaniei să se concentreze pe ceea ce a făcut cel mai bine: să producă mașini și mașini-unelte în timp ce ținea UE unită .
Succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, a preluat mandatul în decembrie 2021, susținut de speranțe pentru o nouă abordare a problemelor neglijate de mult timp, cu o coaliție tehnocrată „semafor”, numită după culorile de partid ale social-democraților săi de centru-stânga, liber-democrații pro-business și ecologistii Verzi. Însă doar câteva săptămâni mai târziu, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a aruncat în aer cele mai bune planuri ale „coaliției pentru progres” a lui Scholz.
La câteva zile de la izbucnirea războiului, Scholz a declarat un Zeitenwende (punctul de cotitură), înființând un fond de 100 de miliarde de euro (85 de miliarde de lire sterline) pentru a spori stocurile de echipamente militare meschine ale Germaniei și angajamentul de a îndeplini angajamentul NATO de cheltuieli pentru apărare la 2% din PIB. Până în 2024, el și-a ținut acea promisiune.
Protestatarii care poartă măști ale lui Elon Musk, liderul AfD Alice Weidel, Donald Trump, Vladimir Putin și JD Vance, joi, la Berlin. Fotografie: Ebrahim Noroozi/AP
Dar oprirea aprovizionării cu energie a Rusiei a dus la creșterea prețurilor, stimulând o inflație galopantă post-pandemie și cântărind foarte mult industrii precum oțelul și produsele chimice. Guvernul lui Scholz s-a străduit să găsească noi surse de combustibil în timp ce promovează sursele regenerabile.
China, între timp, a trecut de la cumpărarea de vehicule germane la subcotarea lor cu modele mai ieftine, în special în sectorul EV .
La o dezbatere televizată recentă, Merz, care a părăsit politica pentru afaceri timp de 12 ani după ce a pierdut o luptă pentru putere cu Merkel, a acuzat guvernul lui Scholz de „incompetență” economică după doi ani de recesiune . Scholz a răspuns: „Nu am invadat Ucraina!”
Coaliția lui Scholz s-a prăbușit în cele din urmă în noiembrie – la câteva ore de la câștigarea alegerilor americane de către Trump – din cauza unei enigma încă nerezolvate în jurul strictului „frânare a datoriilor” care menține împrumuturile anuale ale guvernului federal la 0,35% din PIB. Implozia a declanșat alegeri generale cu șapte luni înainte de termen.
Dar epoca de tulburări politice a lui Scholz ar putea arăta în curând ca niște zile pline.
Adevăratul Zeitenwende al Germaniei încă urmează să vină, susține veteranul analist politic Herfried Münkler, în timp ce Berlinul se confruntă cu realizarea dureroasă că ordinea postbelică care a primit țara înapoi în comunitatea națiunilor după atrocitățile naziste a luat sfârșit.
„Cel mai mare perdant al ultimelor evoluții este Germania, nu numai pentru că puterea sa economică s-a redus, ci și pentru că politicienii germani s-au bazat necondiționat până la capăt pe relația transatlantică”, a scris el în ziarul Die Zeit .
„Următorul guvern va trebui să facă eforturi mari pentru a-și reafirma conducerea germană în Europa .”
Reformarea frânei datoriilor va fi esențială pentru acest proces, a spus Sascha Huber, politolog la Universitatea din Mainz, deoarece mai multe cheltuieli pentru apărare vor trebui finanțate cu noi datorii. „Dar prima provocare va fi formarea unei coaliții stabile”, a spus el.
Deoarece este puțin probabil să câștige majoritatea, Merz a spus că își propune să construiască o nouă alianță de guvernare până la Paște, stabilind săptămâni lungi de negocieri tensionate în care Germania va fi concentrată spre interior. Partenerul său cel mai probabil va fi social-democrații lui Scholz, dar ar putea avea nevoie de un alt partid pentru a face matematica să se adună – o rețetă pentru o volatilitate suplimentară, a spus Münch.
Între timp, sondajele sugerează că AfD anti-imigrație și anti-islam va dubla sprijinul de la ultimele alegeri, pentru a câștiga aproximativ 20% din voturi. De mai bine de un an a votat pe locul doi la blocul CDU-CSU al lui Merz. Acesta solicită deportarea în masă a migranților, reluarea importurilor de gaze rusești, încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și ieșirea din zona euro.
În timpul campaniei electorale au avut loc o serie de atacuri în care suspectul este de origine migrantă, despre care unii analiști consideră că ar putea spori sprijinul AfD. Cel mai recent a venit vineri, când un turist spaniol a fost înjunghiat la memorialul Holocaustului din Berlin. Procurorii au declarat sâmbătă că suspectul era un refugiat sirian în vârstă de 19 ani care părea să fi plănuit să ucidă evrei.
Deși majoritatea analiștilor se așteaptă ca Merz să mențină „paravanul de protecție” care împiedică cooperarea oficială cu extrema dreaptă, un final puternic al AfD i-ar complica foarte mult eforturile de a obține o majoritate de încredere.
„Cred că va fi esențial pentru o coaliție centristă ca el să clarifice că nu va accepta din nou sprijinul AfD”, a spus Huber, referindu-se la o mișcare de distrugere a tabuurilor a lui Merz luna trecută de a solicita voturi de extremă-dreapta în parlament pentru propuneri de migrație stricte. „În caz contrar, nu va funcționa. AfD va încerca întotdeauna să creeze o pană între partidele din coaliție.”
Germania a fost mult timp considerată printre cele mai stabile din punct de vedere politic dintre marile democrații ale lumii, declanșând doar alegeri anticipate aproximativ la fiecare două decenii. Dar acest ritm s-ar putea accelera dacă marginile politice cresc în influență, a spus Huber.
Acest sentiment de turbulență care se profilează, cu AfD așteptând în aripi, a tulburat mulți alegători, atrăgând sute de mii de oameni în străzi în ultimele săptămâni pentru apărarea democrației.
La un protest recent organizat de activiștii seniori Grannies Against the Right ( Omas Gegen Rechts ) în orașul de est Teltow, profesoara de istorie pensionară, Sabine Ludwig, în vârstă de 70 de ani, a spus că a văzut ecouri „înfricoșătoare” ale epocii Weimar , acum un secol.
„Nu vor exista șanse nesfârșite ca partidele centriste democratice să se unească și să țină AfD afară”, a spus ea. „Sper că o vor lua”.
Ionel CILICA-DIACONU
Distribuie:
