Cine sunt cei 16 noi sfinți canonizați la Catedrala Patriarhală

Împlinirea a 100 de ani de la adoptarea deciziei Sfântului Sinod de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie a fost marcată, marți, 4 martie 2025, printr-o serie de evenimente liturgice organizate la Catedrala Patriarhală din București.

De la ora 7:00, sfintele moaște din Catedrala Patriarhală și cele ale Sfântului Apostol Andrei de la Reședința Patriarhală, au fost purtate în procesiune, și așezate în Baldachinul Sfinților pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 9:00 și 12:00, Patriarhul Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naționale Bisericești, clerici și mireni care au fost invitați să participe la acest moment liturgic aniversar.

Ulterior, de la ora 12:00, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea de către Patriarhul Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

Începând cu ora 12:30, tot în Catedrala Patriarhală, a avut loc slujba Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române și pentru începutul lucrărilor Sfântului Sinod și ale Adunării Naționale Bisericești.

La aceeași oră, în toate lăcașurile de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române a fost săvârșit un Te Deum pentru Centenarul Patriarhiei Române, la începutul căreia au fost trase clopotele timp de un minut.

Evenimentele au debutat, luni, la ora 17:00, după încheierea Vecerniei, când a fost săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru cei 16 sfinți români canonizați astăzi de Sfântul Sinod.

Canonizarea nu este decât un act de oficializare de către Biserică a evlaviei poporului dreptcredincios față de acele 16 persoane propuse spre sfințenie. Dumnezeu a rânduit prin Biserică acest fenomen al canonizării tocmai pentru ca sfântul să le fie celorlalți credincioși și la neamul întreg un far călăuzitor, un ghid, o lumină în urcușul duhovnicesc spre desăvârșirea duhovnicească, spre mântuirea sufletelor. De precizat faptul că actul canonizării, în sine, nu dă atribut de sfințenie, ci doar certifică oficial, și de sinaxar existența unui sfânt, pe care poporul și Dumnezeu îl știu și-l recunosc de sfânt, cu sau fără canonizare. Sfântul se trece în sinaxar, are acatist și poate fi chemat sau invocat în rugăciune.

Care sunt cei 16 noi sfinți canonizați și incluși deja în calendarul ortodox   

Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat anul trecut canonizarea a 16 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX, care au fost canonizați astăzi:

1. Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie);
2. Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
3. Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
4. Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
5. Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
6. Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
7. Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
8. Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
9. Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
10. Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
11. Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
12. Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
13. Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
14. Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);
15. Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august);
16. Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august).

Noii sfinți sunt reprezentanți în icoana „Soborul Sfinților Români”, care este Icoana Anului omagial-comemorativ 2025.

Sfinții au fost deja incluși în Calendarul Ortodox 2025, iar la aproximativ o lună distanță de la proclamarea generală va fi sărbătorită și prima zi de pomenire a unuia dintre ei: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va fi cinstit în toate bisericile în data de 8 martie.

Proclamarea generală a sfințeniei celor 16 mărturisitori, desfășurată azi la Bucureşti, va fi urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească: sunt strânse documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan. Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.

Anul acesta, Biserica Ortodoxă Română aniversează 140 de ani de la dobândirea autocefaliei și 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie. De aceea, anul 2025 a fost declarat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea.

Gigi Bușe

Distribuie: