Apel al Facultății de Istorie din Iași
Profesorii de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași fac apel la solidaritate către profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară. Reacția lor vine după propunerile din planurile-cadru de liceu care elimină orele obligatorii de Istorie în clasele XI-XII la mai multe profiluri. „O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu”, subliniază reprezentanții instituției de învățământ superior.
Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook, reprezentanții facultății „își exprimă dezacordul și îngrijorarea privind propunerile de Planuri-cadru publicate spre consultare recent de către Ministerul Educației și Cercetării”. Ei susțin că cer celorlalte facultăți de profil din țară să se alăture unui demers de inițiere a unui memoriu, pe care să-l prezinte ministerului Educației.
„Istoria reprezintă atât una din garanțiile formării individuale a viitorilor cetățeni ai acestei țări, cât și un element fundamental al identității naționale. O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu și în cadrul fiecărei specializări sau profil, iar istoriile ca experiențe dureroase, din care trebuie să tragem învățăminte, nu pot fi înțelese și aprofundate fără o încadrare în contextul mai larg pe care îl constituie Istoria”, scrie Facultatea pe rețeaua socială.
„Facem apel la facultățile de profil din țară, la inspectoratele de specialitate, la toți profesorii, cercetătorii, muzeografii, arhiviștii și absolvenții de Istorie la solidaritate și la acțiunea comună pentru un memoriu pe care să-l prezentăm Ministerului Educației”, continuă în mesajul facultății.
Și Facultatea de Istorie a Universității din București (FI-UB) a atras atenția că este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în doar doi ani, cu o singură oră de istorie pe săptămână. Instituția din Capitală a făcut publică duminică, 2 februarie 2025, o analiză pe noile planuri-cadru propuse în dezbatere, potrivit căreia „elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”.
Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: În proiectele de planuri-cadru disciplina istorie înregistrează un recul absolut semnificativ. La clasa a XII-a, elevul nu mai poate parcurge istoria națională, ci doar cea rezultată din Istoria Comunismului. Cum se vor putea păstra în doar doi ani școlari cele mai de seamă jaloane ale civilizației umane?
Și Academia Națională a reacționat prin președintele său
„Nu încetez să mă uit cu tristețe la scena politică din România de dinainte de 1989, dar – din păcate! – și la cea de după 1989. Sute de miniștri ne-au vegheat în acești ultimi 35 spre 36 de ani, dintre care câteva zeci la Educație, și s-a ales praful. Grija pentru reformarea școlii a fost în prim plan, mereu, dar reformarea a cuprins, de cele mai multe ori forma și nu conținutul, aparența și nu esența. Au fost și tentative mai sănătoase de vreo două-trei ori, înăbușite însă în fașă și repede uitate. Vă dau un exemplu de reformare: înlocuirea celor trei trimestre (de aceea numele le începea cu trei) și trei vacanțe cu cinci module și cinci vacanțe, plus săptămâna verde, școala altfel etc. De când e lumea erau vacanța mare, vacanța de Crăciun și vacanța de Paști și toate mergeau relativ bine. Nici măcar regimul cel odios nu s-a atins de această structură. Acum, marii experți, după ce au constatat că avem analfabetism de toate felurile și abandon școlar de speriat, au găsit cauza în vacanțele prea puține și în mediile încheiate de trei ori pe an. Tot ei au mai inventat o cauză: structura închistată a materiei, cu română, matematică, fizică, biologie, chimie, istorie și geografie, cu discipline adică prăfuite, învechite, nepotrivite erei digitalizării și cu nume care vin de pe vremea lui Platon, Aristotel, Cicero și Caesar, adică din greacă și latină. Ce nenorocire! Să trăim noi așa de ancorați în trecut! Și au venit avalanșe de propuneri de schimbare, ba chiar de revoluționare a școlii, prin noi discipline (materii) care să ancoreze școala în actualitate și în viitor: educație sexuală, sanitară, bancară, digitală, antreprenorială, de protecția mediului, de circulație pe drumurile publice, pentru nutriție sănătoasă, ba chiar și vestimentară, numerologică, de chiromanție etc. Chivernisitorii școlii, un fel de toboșari ai vremurilor noi, cei mai mulți fără experiență în învățământul preuniversitar, au găsit repede soluția: reducerea numărului de ore destinate disciplinelor clasice și introducerea câte unei pseudo-discipline (de câte o oră pe săptămână) precum cele enumerate mai sus. Primele afectate au fost, ca de obicei, umanioarele și științele sociale, dar nu numai ele. Ce atâta română, istorie, latină, geografie? Doar trăim în epoca globalizării și a digitalizării, care presupun omogenizarea planetei și care au toate cunoștințele stocate în baze de date sigure, ușor accesibile pentru oricine. Așa că școala ar fi menită să-i învețe pe copii și adolescenți doar strictul necesar legat de digitalizare, un pic de matematică, fizică, chimie, biologie (s-au redus și în cazul lor numărul de ore, dar nu prea mult, fiindcă ar fi fost strigător la cer și fiindcă s-ar fi revoltat părinții). Restul de ore urmează să fie destinat deprinderilor practice, abilităților, regulilor de viață individuală și publică. În această ecuație, educația prin istorie devenise o povară de nesuportat pentru progresiști și neomarxiști. De la un timp, au mai apărut și anulatorii culturii, și treziții, și alți feluriți răzbunători față de ororile trecutului, reale sau imaginare. Așa că, istoria trebuia pedepsită drastic. Prin digitalizare comunicăm ușor, prin limba engleză ne înțelegem cu toții, prin hamburgeri, șaorma și chebab ne bucurăm gastronomic, prin vestimentație ne confundăm unii cu alții, adică ne omogenizăm, dar nu dispărem. Istoria românilor, geografia României, limba și literatura română, folclorul autentic și chiar mititeii nu deranjează cu nimic ordinea lumii, dimpotrivă, ne învață să fim și să rămânem români, să cunoaștem și să respectăm alte popoare, pe care să le privim și primim frumos. De aceea, istoria trebuie lăsată la toate clasele în trunchiul comun, cu câte două ore pe săptămână (în care intre și materiile noi, precum comunismul, dictaturile de extremă dreaptă, tragediile și discriminările etc.). Trebuie studiată prioritar istoria universală, după care, la final de ciclu, să se poată studia istoria românilor, cu numele ei corect. Istoria trebuie păstrată și la examene și concursuri de admitere, pentru că nu este nicio rușine să știm cine suntem pe lumea asta. Doar așa ne respectăm pe noi și îi respectăm pe confrații noștri europeni, dobândind demnitate.”, a spus academicianul Ioan-Aurel Pop.
Gigi Bușe
Distribuie:
