NATO anunță că își întărește prezența în Marea Baltică
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat vineri, 27 decembrie 2024, că alianța militară își va consolida prezența în Marea Baltică în urma avarierii cablului electric submarin „Estlink 2” între Finlanda și Estonia. Anunțul a fost făcut de Mark Rutte după ce a discutat cu președintele finlandez Alexander Stubb, care însă nu a dat mai multe detalii.
Președintele finlandez a declarat că țara sa și Estonia au cerut împreună Alianței NATO să își consolideze prezența ca răspuns la situație iar NATO a acceptat să asiste Finlanda și Estonia în investigațiile lor privind un posibil sabotaj, a declarat separat pentru agenția germană de presă un purtător de cuvânt al alianței, relatează DPA, citată de Agerpres.
Transportul de electricitate prin Estlink 2 între cele două state riverane a fost întrerupt miercuri, 25 decembrie. Suspectând un sabotaj, autoritățile finlandeze au reținut petrolierul „Eagle S”, sub pavilionul Insulelor Cook, a cărui ancoră ar fi putut fi folosită pentru a provoca avarii la cablu. Nava face parte din așa-numita flotă rusă din umbră: petroliere și alte nave de marfă pe care Rusia le utilizează pentru a eluda sancțiunile privind transportul de petrol, de exemplu, potrivit UE. Operatorii de rețea au estimat inițial că reparațiile la cablul lung de 170 de kilometri ar putea dura câteva luni. Cu toate acestea, autoritățile estoniene și finlandeze nu anticipează niciun impact major asupra consumatorilor.
Recent au fost raportate și alte perturbări ale cablurilor de comunicații din Marea Baltică. Potrivit radiodifuzorului finlandez Yle, trei dintre acestea circulă între Finlanda și Estonia și unul între Finlanda și Germania. Investigațiile cu privire la aceste incidente sunt în curs. Există suspiciunea că incidentul reprezintă o operațiune de sabotaj a Rusiei, iar armata finlandeză a sechestrat un petrolier încărcat cu combustibil rusesc, din așa-numita flotă fantomă a Moscovei.
La rândul său, Estonia a început operațiuni de patrulare în Marea Baltică, pentru a proteja conexiunile submarine din zonă și a descuraja eventuale alte acte de sabotaj.
Se înmulțesc incidentele specifice războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Occidentului
Scoaterea din funcțiune a cablului subacvatic „Estlink 2”, care transportă energie electrică între Finlanda și Estonia, vine după ce, luna trecută, alte două cabluri de telecomunicații au fost secționate în apele teritoriale suedeze din Marea Baltică. În cazul din noiembrie, este suspectă o navă chineză, însă Beijingul a respins cererile pentru investigarea acesteia.
Joi, autoritățile finlandeze au declarat că investighează petrolierul „Eagle S”, ca parte a unei anchete pentru ”sabotaj în formă agravată”. Vasul are la bord combustibil încărcat dintr-un port rusesc.
„Avem situația sub control și trebuie să continuăm să lucrăm împreună, cu vigilență, pentru a ne asigura că infrastructura noastră critică nu este afectată de forțe străine”, a declarat, vineri, președintele finlandez Alexander Stubb.
Oficialii suspectează că „Eagle S” face parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei, cu care regimul lui Putin își transportă țițeiul și alte produse petroliere afectate de sancțiunile internaționale.
„Eagle S”, care arborează pavilionul Insulelor Cook din Pacificul de Sud, naviga spre Port Said, în Egipt, iar poliția finlandeză suspectează că vasul a deteriorat cu ancora cablul de transport al electricității. Anchetatorii finlandezi intenționează să examineze fundul mării. Membrii echipajului navei „Eagle S” sunt, de asemenea, interogați și au fost colectate materiale de la bordul navei, a declarat poliția. De asemenea, vameșii au confiscat încărcătura de combustibil a navei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat că a discutat cu președintele finlandez despre ancheta acestei țări. „Mi-am exprimat toată solidaritatea și întregul sprijin. NATO își va consolida prezența militară în Marea Baltică”, a postat Rutte pe rețeaua X. El a promis Estoniei și Finlandei sprijinul NATO și a condamnat atacurile asupra infrastructurii critice după ce a discutat cu prim-ministrul estonian Kristen Michal.
Estonia a început patrulările în Marea Baltică, în contextul suspiciunilor de sabotaj
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat, tot vineri, țara sa a început o operațiune de patrulă navală pentru a proteja cablul submarin Estlink 1 care furnizează energie electrică din Finlanda. Potrivit acestui ministru, guvernul de la Tallinn dorește să transmită un mesaj clar că este gata să își protejeze conexiunile electrice cu Finlanda cu mijloace militare și non-militare.
Ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a declarat, de asemenea, că părțile vor aștepta rezultatul investigațiilor privind daunele. „Suntem pregătiți să protejăm conexiunile dintre Estonia și Finlanda, chiar prin mijloace militare. Dar sarcina noastră este să trimitem imediat un mesaj clar că suntem pregătiți să protejăm conexiunile dintre Estonia și Finlanda, chiar prin mijloace militare dacă este necesar”, a declarat Pevkur într-un comunicat al ministerului. „Am decis să ne trimitem marina în apropierea Estlink 1 pentru a apăra și a securiza conexiunea noastră energetică cu Finlanda”, a scris el separat vineri pe X. „Măsura a fost convenită cu șeful forțelor armate estoniene, Andrus Merilo, și ar asigura că legătura va rămâne intactă și operațională”, a declarat Pevkur la radioul estonian.
În mai multe țări de la Marea Baltică există o vigilență sporită față de posibile sabotaje, ca urmare a recentelor defecțiuni și întreruperi ale cablurilor electrice, conductelor de gaze și legăturilor de telecomunicații.
La rândul său, Uniunea Europeană a avertizat că va impune noi sancțiuni împotriva flotei fantomă a Rusiei, după incidentul din această săptămână. Statele din blocul comunitar au convenit la începutul acestei luni să includă pe lista neagră încă aproximativ 50 de petroliere din flota utilizată de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale. Astfel, numărul vaselor vizate se ridică în prezent la aproximativ 80.
Susținătorii internaționali ai Ucrainei au încercat limiteze fondurile de care Rusia dispune pentru război prin impunerea unui plafon de preț și a unor restricții asupra principalelor exporturi de petrol ale Rusiei. Pentru a eluda aceste măsuri, Rusia a recurs la utilizarea unei așa-numite ”flote fantomă”, prin care încearcă să ascundă originea mărfii și a beneficiarului de pe urma tranzacțiilor petroliere.
Gigi Bușe
Distribuie:
