Alegeri prezidențiale 2024. Cine sunt cei 14 candidați
Paisprezece candidați – 10 susținuți de partide și patru independenți – sunt înscriși pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Printre candidați sunt lideri de partide, ca Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Elena Lasconi sau Kelemen Hunor, dar și un fost șef al SIE, fiica unui patron media și un medic veterinar care n-a profesat niciodată, potrivit News.ro.
Iată portretele candidaților, prezentați în ordinea de pe buletinele de vot:
1. Elena Lasconi, candidata USR (președinte). Elena Lasconi (52 de ani, născută la 20 aprilie 1972 în Hațeg, județul Hunedoara) a fost, timp de 25 de ani, jurnalistă, unde s-a ocupat cu preponderență de subiecte sociale. În 2020, a lăsat cariera de jurnalist pentru a intra în politică. A candidat din partea USR la alegerile locale și a reușit să câștige primăria Câmpulung Muscel, oraș unde își construise o casă. În toamna anului trecut, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, președintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă. Motivul: Lasconi a dezvăluit că a participat la referendumul pentru familia tradițională organizat de PSD în 2018 și a votat ”Da”. Poziționarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiționale a stârnit critici masive în rândul electoratului USR și chiar din partea fiicei sale. La alegerile locale din luna iunie 2024, Elena Lasconi a câștigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu un scor de aproape 70%, în timp ce, la nivel național, USR a obținut un scor de sub 9%. Pe fondul rezultatului slab, Cătălin Drulă a demisionat din funcția de președinte al partidului. În locul său a fost aleasă Elena Lasconi, care a devenit și candidatul USR la alegerile prezidențiale. Lasconi a rupt alianța cu PMP și Forța Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale și europarlamentare. De asemenea, Lasconi a anunțat public că-l va propune premier pe liberalul Ilie Bolojan în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale. În zona de Justiție, lidera USR și-ar dori ca DNA să ancheteze din nou magistrați, așa cum se întâmpla înainte ca Liviu Dragnea să taie aceste atribuții.
2. George Simion, candidat AUR (președinte). George Simion (38 de ani, născut la 21 septembrie 1986 la Focșani) s-a remarcat în spațiul public în martie 2009, când a mers cu lumânări la ziua fostului președinte al României Ion Iliescu. „Pentru morții de la revoluție”, a spus Simion, la acea vreme student la Universitatea din Iași, în cadrul unui program de master dedicat crimelor comunismului. Ulterior, a fondat platforma civică Acțiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova. Alături de Simion, co-președinte al Acțiunii 2012 era Marius Lulea, în prezent prim-vicepreședinte al AUR și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru. De altfel, înainte de a intra în Parlament, George Simion a fost angajat la una dintre firmele de construcții patronate de Marius Lulea, politician care a stârnit controverse în spațiul public prin simpatia arătată față de mareșalul Antonescu, declarat de statul român criminal de război. George Simion a organizat mai multe marșuri unioniste la Bucureşti, Alba Iulia și Chișinău, dar ulterior a fost interzis în Republica Moldova și în Ucraina, din această cauză. Confruntat cu acuzații conform cărora s-ar fi întâlnit cu persoane din serviciile secrete rusești, Simion a negat acuzațiile. „Dacă apar dovezi, mă retrag din cursa pentru Cotroceni”, a promis liderul AUR, și până în prezent nu a apărut niciuna. George Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, însă a obținut doar 1,2%. În același an, a fondat partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, astăzi europarlamentar. Deși avea doar câteva luni de existență politică, AUR a devenit surpriza alegerilor parlamentare din 2020, reușind să obțină un scor de 9%. Printre politicienii care au intrat în parlament pe listele AUR s-a numărat și Diana Șoșoacă, exclusă ulterior din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR a primit 15% din voturi.
3. Marcel Ciolacu, candidat PSD (președinte). Marcel Ciolacu (56 de ani, născut la 28 noiembrie 1967, la Buzău) a ratat admiterea la facultatea de Drept la mijlocul anilor 80. A făcut armata, apoi s-a angajat ca muncitor la o întreprindere electronică. „Tata mi-a zis: Dacă nu ești în stare să intri la facultate, te duci la muncă. Erau alte vremuri”, a spus Ciolacu. După Revoluție, a intrat în mediul privat și în politică. A devenit membru FSN, predecesorul PSD. În paralel, a absolvit și Universitatea Ecologică din Bucureşti. Marcel Ciolacu a crescut politic în umbra senatorului PSD Vasile Ion, nașul său de cununie. În acea perioadă, Vasile Ion și Marcel Ciolacu erau parteneri de vânătoare cu Omar Hayssam, cei doi fiind apropiați de Ion Iliescu. Ulterior, Hayssam a fost condamnat la închisoare pentru terorism. Ciolacu a urcat pas cu pas treptele administrației locale: consilier local, viceprimar, consilier județean, prefect. În 2012, a făcut pasul spre Parlament. Apare în prim-plan abia la începutului anului 2017, când Liviu Dragnea, la acea vreme președinte al PSD, organizează o partidă de pescuit alături de premierul Sorin Grindeanu. Peste ani, Ciolacu a fost întrebat cine era mai priceput: Dragnea la pescuit sau Hayssam la vânătoare? „Nici unul, nici altul”, a răspuns Ciolacu. Ulterior, Liviu Dragnea l-a impus pe Marcel Ciolacu vicepremier, cu scopul de a-l controla pe noul prim-ministru Mihai Tudose. Însă Ciolacu s-a aliat cu Tudose împotriva lui Dragnea. La începutului anului 2018, Guvernul Tudose a picat la presiunea lui Dragnea. În mai 2019, liderul PSD a părăsit în cătușe funcția de președinte al Camerei Deputaților. În locul său a urcat Marcel Ciolacu. În noiembrie, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, iar Marcel Ciolacu a convins-o să demisioneze din fruntea partidului. „S-a așezat pe canapea și mi-a spus cu lacrimi în ochi că îi pare foarte rău de tot ceea ce s-a întâmplat. I-am făcut și un ceai de fructe, pentru că părea foarte afectat”, a povestit Dăncilă. Marcel Ciolacu a devenit președinte interimar al PSD, iar un an mai târziu lider cu puteri depline. La alegerile parlamentare din 2020, PSD s-a clasat pe primul loc, dar președintele Klaus Iohannis a format o coaliție de dreapta. Un an mai târziu, PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, iar Marcel Ciolacu a redevenit președinte al Camerei Deputaților. În iunie 2023, la rotativa guvernamentală, Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru. A știut „să se cațere” în copacul PSD! Nu știe nicio limbă străină dar promite că va învăța.
4. Nicolae Ciucă, candidat PNL (președinte). Nicolae Ciucă (57 de ani, născut la 7 februarie 1967, la Plenița, jud. Dolj) militar de carieră, ajuns la funcția cea mai înaltă, Șeful Statului Major al Apărării și obținând gradul cel mai mare, de general cu patru stele, în Armata Română. La începutul anilor 2000, a participat la diverse misiuni în străinătate, în țări ca Afganistan și Irak. În ianuarie 2015, președintele proaspăt ales, Klaus Iohannis, l-a numit pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, Șef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă funcție din armată. În 2018, Nicolae Ciucă promitea că, după trecerea în rezervă, nu va face politică. „Consider atât de sfântă onoarea și demnitatea de a fi fost șeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Nu voi face politică”, declara Ciucă într-un interviu pentru postul public de radio. Un an mai târziu, Nicolae Ciucă lăsa uniforma militară și era numit ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban. În cartea sa biografică, Ciucă povestește că președinte Klaus Iohannis i-a „ordonat” să accepte un rol politic. „Am primit un telefon de la președintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării. Președintele e comandantul forțelor armate și, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz”, a spus Ciucă. În decembrie 2020, Ludovic Orban a demisionat din fruntea Guvernului după ce PNL a fost învins de PSD la alegerile parlamentare, iar președintele Klaus Iohannis l-a numit pe Nicole Ciucă premier interimar până la formarea coaliției de dreapta: PNL-USR-UDMR. În toamna anului 2021, după căderea Guvernului Cîțu, președintele Iohannis a format un guvern PNL-PSD-UDMR și l-a numit prim-ministru pe Nicolae Ciucă. În aprilie 2022, Florin Cîțu a demisionat din funcția de președinte al PNL și Nicolae Ciucă a fost instalat de liberali în fruntea partidului. La rotativa guvernamentală din iunie 2023, Nicolae Ciucă a cedat funcția de prim-ministru pentru Marcel Ciolacu și a devenit președinte al Senatului. Din postura de candidat la prezidențiale, Nicolae Ciucă a promis, în scris, că nu va forma o nouă majoritate cu PSD, cu toate că liberalii sunt în continuare la putere alături de PSD. Jurnalista Emilia Șercan l-a acuzat pe Nicolae Ciucă de plagiat în teza de doctorat, însă procesul a rămas blocat în instanță. Rezerviștii militari îl acuză că s-a opus actualizării pensiei conform Legii 223/2015, care, acum, înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare a fost modificată de Parlament dar nesemnată de președinte din cauza atacării ei la Curtea Constituțională de Renate Weber, Avocata Poporului și fost europarlamentar PNL în perioada 2007 – 2019. Gurile rele îl acuză pe actualul premier că a „rugat-o” să facă acest lucru. Rușine să le fie!
5. Hunor Kelemen, candidat UDMR (președinte). Hunor Kelemen (57 de ani, născut la 18 octombrie 1967, în Comuna Cârța, județul Harghita) este, de profesie, medic veterinar, însă a absolvit, ulterior, și facultatea de filosofie la Cluj. A intrat în politică în timpul guvernării CDR, ca secretar de stat în Ministerul Culturii, portofoliu deținut la acea vreme de actorul Ion Caramitru. Ulterior, Hunor Kelemen a ocupat funcția de ministru al Culturii în guvernele conduse de Emil Boc și de Victor Ponta, în timpul președinției lui Traian Băsescu. De asemenea, liderul UDMR a ocupat funcția de vicepremier în cabinetele conduse de liberalii Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, sub președinția lui Klaus Iohannis. La alegerile parlamentare din 2000, a devenit deputat de Harghita, astăzi fiind la mandatul cu numărul șase. Treptat, Hunor Kelemen a urcat și în ierarhia partidului. În 2007, a fost ales președinte executiv al UDMR. Patru ani mai târziu, după retragerea lui Marko Bella, Hunor Kelemen a devenit președinte deplin al UDMR. E a patra oară când candidează la funcția de președinte al României. „Să nu credeți că sunt un jucător la Loto care crede că la un moment dat, totuși, va avea noroc. Eu candidez pentru a spune lucrurilor pe nume și pentru a arăta care sunt problemele reale ale României astăzi și pentru români, și pentru maghiari, și pentru celelalte etnii”, a spus liderul UDMR. În realitate, Hunor Kelemen candidează strict cu scopul de a fi locomotivă electorală pentru partid la alegerile parlamentare, programate la o săptămână după primul tur al prezidențialelor. În contextul în care campania pentru parlamentare se suprapune cu cea pentru prezidențiale, absența lui Hunor Kelemen ar fi diminuat șansele UDMR de a trece pragul electoral de 5% pentru Parlament. Or, miza UDMR e să fie parte a viitoarei majorități parlamentare și, implicit, a guvernării. În afara politicii, Hunor Kelemen a publicat un roman și două volume de poezie, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A fost decorat atât de statul român, cât și de statul maghiar.
6. Mircea Geoană – candidat independent. Mircea Geoană (66 de ani, născut la 14 iulie 1958, în București) a absolvit Politehnica la începutul anilor 80 și a fost angajat ca inginer la trustul Energomontaj. Imediat după Revoluție, a intrat în Ministerul de Externe, pe baza unui interviu susținut în mandatul lui Sergiu Celac, la acea vreme șeful diplomației. În perioada comunistă, Celac fusese traducătorul lui Nicolae Ceaușescu pentru limbile engleză și rusă. În 1996, președintele Ion Iliescu l-a trimis pe Mircea Geoană ambasador în SUA. La 37 de ani, Geoană devenea cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic. La finalul anului, Iliescu a fost învins de Emil Constantinescu la alegerile prezidențiale, iar Mircea Geoană îi trimite noului președinte o scrisoare de felicitare. „Era un fel de elogiu la adresa mea”, a dezvăluit, peste ani, Emil Constantinescu. Geoană reușește să rămână ambasador și în guvernarea CDR. În 2000, PSD câștigă alegerile prezidențiale și parlamentare, iar Mircea Geoană devine ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase. Patru ani mai târziu, PSD vine cu un tandem la prezidențiale: Adrian Năstase – președinte; Mircea Geoană – premier. Însă Năstase pierde alegerile în fața lui Traian Băsescu. Ion Iliescu îl scoate vinovat pe Geoană, căruia îi lipește o etichetă care va dăinui în timp: „prostănac”. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, Ion Iliescu și Mircea Geoană s-au înfruntat direct pentru șefia partidului. Deși Iliescu pleca din postura de favorit, Mircea Geoană a reușit să-l învingă pe fondatorul partidului. „A fost bătaie la fundul gol, cum spune românul”, rezuma Mircea Geoană, peste ani, confruntarea cu Ion Iliescu. În 2009, Mircea Geoană era favorit la alegerile prezidențiale, după ce primise și sprijinul PNL. A urmat dezbaterea electorală dinaintea finalei, în care Traian Băsescu a lansat celebra întrebare: „Ați fost azi-noapte la Vântu?”. Mircea Geoană a admis că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu. În seara turului doi, la închiderea urnelor, liderul PSD s-a declarat câștigător. „Mihaela, dragostea mea, mulțumesc!”, a spus, emoționat, Geoană. Până dimineață, Traian Băsescu a întors rezultatul votului. „Nici acum nu înțeleg bine care a fost mecanismul politico-psihologic din 2009”, a mărturisit Geoană. În 2020, a pierdut șefia PSD în fața lui Victor Ponta, iar în 2021 a fost debarcat de propriul partid și din funcția de președinte al Senatului. Ulterior, a fost exclus din PSD. A urmat o perioadă de absență din viața publică, până în 17 octombrie 2019, când a fost numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, până în 10 septembrie 2024.
7. Ana Birchall, candidat independent. Ana Birchall (51 de ani, născută la 30 august 1973, în orașul Mizil, județul Prahova) a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din Bucureşti la mijlocul anilor 90, apoi a continuat studiile în SUA, unde a obținut titlul de doctor la Universitatea Yale, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din lume. Ulterior, a profesat la o mare firmă de avocatură din New York. S-a întors în România în timpul guvernării Năstase, fiind angajată în Ministerul de Externe, unde s-a ocupat de negocierile pentru aderarea la UE. A ocupat funcția de consilier pe probleme de politică externă în Senat și a condus departamentul de educație al PSD. În 2012, a devenit consiliera premierului Victor Ponta, apoi deputat de Vaslui în două legislaturi. În februarie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu, la presiunile lui Liviu Dragnea, adoptă celebra OUG 13, care l-ar fi salvat pe liderul PSD de pușcărie. Câteva zile mai târziu, Sorin Grindeanu abrogă OUG 13 și îi cere demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, cel care promovase actul salvator pentru Dragnea. În locul lui Iordache este numită interimar Ana Birchall, care ocupa atunci postul de ministru pentru Afaceri europene. Ulterior, ministru al Justiției devine tehnocratul Tudorel Toader, care, în aprilie 2019, este forțat să demisioneze din Guvern, după ce refuză să vină cu o nouă ordonanță pentru salvarea șefului PSD Liviu Dragnea. La minister s-a întors Ana Birchall, care, la rândul său, s-a opus modificărilor din Justiție. O lună mai târziu, Liviu Dragnea a ajuns la pușcărie. În continuare, Ana Birchall s-a opus ca procurorul Adina Florea, agreată de PSD, să fie numită în fruntea Secției speciale pentru anchetarea magistraților, creată la propunerea lui Dragnea. După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când Viorica Dăncilă a reușit să se califice în finală, Ana Birchall a fost exclusă din PSD. Liderii PSD i-au reproșat că insistase prea mult în campania electorală pe tema Justiției și adusese un deserviciu partidului. „Doar nu era să vorbesc despre broșe”, a răspuns Ana Birchall, aluzie la Viorica Dăncilă.
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, candidata Alternativei pentru Demnitate Națională (ADN). Alexandra Păcuraru (37 de ani, născută la 30 iunie 1987, la Galați) este fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, patronul unui post de televiziune, condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. Susținută financiar de tatăl său, Alexandra Păcuraru a terminat liceul în SUA, apoi s-a întors în România, unde a absolvit Facultatea de Limbi străine la Universitatea Dimitrie Cantemir şi Universitatea Media, specializarea „Regie de film”. În 2013, Alexandra Păcuraru a debutat în televiziune, fiind gazda emisiunii „8 într-o barcă” la TVR 2. Un an mai târziu, Alexandra Păcuraru a trecut la televiziunea tatălui său, unde a moderat diverse emisiuni, de la stil de viață până la subiecte politice. În primăvară, Alexandra Păcuraru a fost scoasă de pe post chiar de tatăl său. De la pupitrul televiziunii, Alexandra Păcurar a cerut Guvernului României „să înceteze sprijinul financiar pentru Ucraina”. De asemenea, i-a acuzat pe liderii politici români că sunt „sclavi” la Bruxelles. Alexandra Păcuraru are cinci copii și deține icoane în valoare de 20.000 de euro. Candidează la președinție din partea unei formațiuni create de fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan.
9. Sebastian Constantin Popescu, candidatul Partidului Noua Românie. Sebastian Popescu (42 de ani, născut la 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt) este medic veterinar, însă n-a profesat niciodată. După 7 ani în care a studiat și a locuit în Timișoara, s-a mutat în Capitală. Până în 2012, a mai lucrat la cabinete veterinare și farmacii, apoi a trecut printr-un proces de reconversie profesională. A lansat două publicații online, agregatoare de știri. „Jurnalismul, a doua mea pasiune, mi-a oferit ocazia să-mi extind orizonturile”, a spus Popescu. Iar noul orizont a fost politica. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR). Se schimbase legea, iar un partid putea fi înființat cu numai trei membri. În 2019, Sebastian Popescu a candidat la alegerile prezidențiale. Prioritatea sa politică era unirea României cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului de la ruși. Rezultatul: 0,33%. În programul din 2014, Sebastian Popescu propune ca televiziunea publică să reia organizarea „pentru cel puțin cinci ani”, a Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov, sub înaltul Patronaj al Președintelui României. În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la președinție, fără niciun fel de bun pe numele său. Cinci ani mai târziu, în aprilie 2024, declarația de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European era, de asemenea, goală. Nicio casă, niciun teren, nicio mașină, nicio sursă de venit. După doar câteva luni, în octombrie 2024, Popescu a declarat, brusc, 13 terenuri agricole și unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făurești, cu o suprafață de circa 2 hectare, pe care le are în administrare. De asemenea, în declarația de avere a mai apărut și o casă de 78 de metri pătrați, în aceeași localitate.
10. Ludovic Orban, candidatul Forței Dreptei. Ludovic Orban (61 de ani, născut la 25 mai 1963, în Brașov), figurează încă pe buletinul de vot, dar s-a retras în favoarea Elenei Lasconi.
11. Călin Georgescu, candidat independent. Călin Georgescu (62 de ani, născut la 26 martie 1962 în București), a absolvit facultatea de Agronomie și este doctor în pedologie. Înainte de Revoluție a fost angajat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraș, județul Brașov. În 1991, ajunge șef al biroului senatorial pentru Mediu din Parlament. Un an mai târziu, devine consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu. La acea vreme, Ion Iliescu era președinte, iar Theodor Stolojan ocupa funcția de prim-ministru, din postura de tehnocrat. Guvernul era dominat de FSN, dar Ministerul Mediului era asumat de Partidul Ecologist. Între 1993 și 1996, Călin Georgescu conduce un ONG numit Asociaţia Tineretului Ecologist din România (TER), iar în guvernarea CDR devine secretar general în Ministerul Mediului. La mijlocul anilor 2000 conduce un departament din cadrul Ministerului de Externe (MAE), apoi ocupă timp de mai mulți ani diferite funcții la ONU în domeniul conservării mediului. Astăzi, Călin Georgescu se prezintă ca expert în dezvoltare durabilă și este profesor asociat la Universitatea din Pitești. În plan politic, numele său a fost vehiculat pentru prima dată în spațiul public în primăvara anului 2012, când ar fi trebuit să devină premier după căderea Guvernului Boc. N-a fost numit. După tragedia de la Colectiv, care a dus la căderea Guvernului Ponta, a fost propus din nou prim-ministru, de mai multe persoane publice cu vederi naționaliste, în frunte cu actorul Dan Puric. N-a fost numit. În decembrie 2020, AUR, partid abia intrat în Parlament, l-a propus oficial pe Călin Georgescu pentru șefia Guvernului. N-a fost numit. George Simion, liderul AUR, i-a oferit funcția de președinte de onoare al partidului. Ulterior, Călin Georgescu i-a numit „eroi” pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și pe mareșalul nazist Ion Antonescu, vinovat de Holocaustul din România. Procurorii i-au deschis dosar penal, iar Georgescu a plecat din AUR. În urma unei decizii a Biroului Electoral Central, în ultimele zile de campanie, a fost obligat să înlăture din mediul online toate materialele electorale care nu conțin codul de identificare primit de la AEP.
12. Cristian Diaconescu, candidat independent. Cristian Diaconescu (65 de ani, născut la 2 iulie 1959 în București) este licențiat în științe juridice. Înainte de a intra la Facultatea de Drept a Universității din Bucureşti, a făcut meditații la limbi străine cu Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii”. Înainte de Revoluție, Cristian Diaconescu a fost judecător la Buftea, apoi în Bucureşti. În toamna anului 1990, a intrat în Ministerul de Externe. În 2000, este numit de premierul Adrian Năstase secretar de stat în MAE, din poziția de tehnocrat. Ministerul era condus la acea vreme de Mircea Geoană. În 2004, Diaconescu a ocupat funcția de ministru al Justiției pentru câteva luni, perioadă în care a finalizat negocierile din capitolul „stat de drept”, esențial pentru aderarea României la UE. La finalul guvernării Năstase, s-a înscris în PSD, partid din partea căruia a fost senator timp de două mandate. După alegerile parlamentare din noiembrie 2008, președintele Traian Băsescu formează PSD-PDL, iar Cristian Diaconescu devine ministru de Externe. Înainte de alegerile prezidențiale din 2009, PSD iese de la guvernare, deci Diaconescu își pierde funcția. După înfrângerea lui Mircea Geoană în fața lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale, Cristian Diaconescu își depune candidatura pentru șefia PSD. În ziua Congresului, Diaconescu anunță că se retrage în favoarea lui Mircea Geoană, aflat atunci în competiție cu Victor Ponta. Mircea Geoană este înfrânt. O facțiune social-democrată, condusă de generalul Gabriel Oprea, se desprinde din PSD și formează UNPR. Diaconescu devine președinte de onoare al noului partid. „Un gest de fripturist”, califică Ion Iliescu plecarea lui Diaconescu din PSD. UNPR intră la guvernare alături de PDL și UDMR, cu Emil Boc premier. PSD rămâne în opoziție. În iarna anului 2012, apar primele proteste față de Guvern. Ministrul de Externe de la acea vreme, Teodor Baconschi, îi numește pe cei ieșiți în stradă „mahalaua violentă și ineptă”. Este demis. În locul său, este numit Cristian Diaconescu. Guvernul Boc cade, dar Cristian Diaconescu rămâne ministru de Externe și în următorul cabinet, condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Noul Guvern rezistă doar trei luni. În mai 2012, Victor Ponta devine prim-ministru. UNPR, condus de Gabriel Oprea, se întoarce lângă PSD. În schimb, Cristian Diaconescu pleacă lângă Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni, unde e numit șeful cancelariei prezidențiale. În 2014, Diaconescu își anunță candidatura la alegerile prezidențiale, fiind susținut de PMP, partid creat de Traian Băsescu. Ulterior se retrage în favoarea Elenei Udrea. Acum candidează ca independent la prezidențiale și promite să nu se mai retragă din competiție.
13. Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Conservator Român. Cristian Terheș (45 de ani, născut la 4 decembrie 1978, la Zalău, județului Sălaj,), a emigrat în America în anul 2002, după terminarea Seminarului teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunității greco-catolice într-un oraș din statul California. S-a remarcat în spațiul public în vara anului 2012, la referendumul de suspendare a președintelui Traian Băsescu. La acea vreme, Terheș se poziționa vehement împotriva PSD. Din postura de președinte al Asociației românilor Greco-Catolici din SUA, preotul Terheș susținea cauza statului de drept, pledând public pentru politicieni ca Traian Băsescu sau Monica Macovei. De asemenea la alegerile prezidențiale din 2014, Terheș a fost unul dintre cei mai vehemenți critici la adresa lui Victor Ponta și a social-democraților. Cinci ani mai târziu, Cristian Terheș se afla pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Social-democrații erau conduși atunci de Liviu Dragnea, care a încheiat o alianță politică cu PNŢCD, partidul patronat de Aurelian Pavelescu. Iar Terheș a fost ales eurodeputat din postura de candidat al țărăniștilor pe lista PSD. După ce a ajuns la Bruxelles, Terheș s-a despărțit și de PSD, și de PNŢCD. A ales să-l urmeze pe George Simion. În plină pandemie de COVID-19, Terheș s-a numărat printre politicienii care au susținut cauza anti-vaccinistă, la fel ca George Simion sau Diana Șoșoacă. La alegerile europarlamentare din iunie, Cristian Terheș a fost răsplătit cu primul loc pe lista AUR. În consecință, a câștigat al doilea mandat de eurodeputat. Trei luni mai târziu, Terheș a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, deși rupe exact din voturile electoratului naționalist, pe care se bazează liderul AUR, George Simion, pentru a intra în turul doi. Terheș este susținut pentru Cotroceni de Partidul Naționalist Conservator, formațiune în care mai activează și fostul premier PSD Viorica Dăncilă. Un traseist desăvârșit! Numai „Omul lui Dumnezeu” nu este!
14. Silviu Predoiu, candidatul Ligii Acțiunii Naționale. Silviu Predoiu (66 de ani, născut la 5 august 1958, în București), generalul SIE, este de profesie inginer geolog. A absolvit studiile în 1984, iar între 1987 și 1989 a urmat un curs de informații externe la Școala de ofițeri de Securitate. În aceeași perioadă, tatăl său era șeful miliției (poliției) Giurgiu. „Am fost cursant la Securitate la școala de spionaj”, a mărturisit Silviu Predoiu, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dezvăluit că a fost angajat al fostei Securități, cu numele de „Pumnea”. „E nume de serviciu, nu e nume de cod. Nume de cod primesc informatorii. Să nu facem confuzie între Petrov și Pumnea”, a explicat Silviu Predoiu. CNSAS a dezvăluit că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, în anii ’70, sub numele conspirativ de „Petrov”. După Revoluție, Silviu Predoiu a fost angajat în Serviciul de Informații Externe (SIE), unde a avut mai multe misiuni peste granițe. În 2005, președintele nou ales Traian Băsescu – care la acea vreme încă nu avea un verdict de colaborare cu Securitatea – îl promovează pe Silviu Predoiu în funcția de adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă, în 2018. În acest interval de 13 ani, Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, și funcția de director interimar al SIE, asigurând tranziția între directorii civili. Așadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleșcanu și Gabriel Vlase, în mandatele președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Analizați cu mare atenție fiecare candidat și atribuțiile președintelui, apoi votați în cunoștință de cauză.
Gigi Bușe
Distribuie:
