Festivalul Tocanului din Novaci 2024 – O Moștenire Păstorească Transformată în Simbol Național
Astăzi, 13 octombrie 2024 comunitatea din Novaci, județul Gorj, a sărbătorit cu succes cea de-a V-a ediție a Festivalului Tocanului, un eveniment cu semnificație profundă pentru păstrarea tradițiilor locale și valorilor păstorești.
Organizată de Casa de Cultură Novaci, sub coordonarea doamnei Elena Basaraba, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local, sărbătoarea a fost susținută de primarul Leuștean Dorel, care a contribuit esențial la promovarea acestui festival. Festivalul a beneficiat de prezența unor invitați de seamă, printre care:
• Deputații Mihai Weber, Claudiu Manta, Radu Miruță și George Simion
• Senatorul Cristinel Rujan,
• Gheorghe Porumbel, Directorul Ansamblului „Doina Gorjului”,
• Dorel Leuștean, primarul local,
• Nicolae Muja, subprefectul județului.
George Simion, liderul AUR, a fost întâmpinat cu căldură de participanți, reflectând susținerea largă din partea comunității pentru un eveniment ce pune în valoare tradițiile naționale. Festivalul a adunat mii de participanți, atât localnici, cât și turiști, care au avut ocazia să guste din tocanul tradițional și să înțeleagă viața simplă, dar profundă, a crescătorilor de animale din zonă. Evenimentul s-a concentrat pe celebrarea Tocanului de oaie, un preparat tradițional de mare valoare culturală, care a devenit marcă înregistrată încă din 2019 și simbol al Novaciului.
Gătit exclusiv de ciobanii locali, acest preparat reflectă esența vieții montane și a oieritului, fiind o moștenire transmisă din generație în generație. Tocanul nu este doar o mâncare delicioasă, ci o moștenire culturală care unește comunitatea și îi conferă o identitate distinctă. Zece familii de ciobani au fost premiate pentru măiestria cu care au preparat tocanul, primind platouri și castroane de ceramică, simboluri ale ospitalității și continuității tradițiilor. Prezența copiilor ciobanilor a subliniat continuitatea acestor tradiții, aceștia fiind considerați adevărații moștenitori ai valorilor păstorești. Elena Basaraba, directoarea Casei de Cultură și organizatoarea festivalului, a fost apreciată pentru eforturile sale de a ridica nivelul evenimentului de la an la an.
Datorită devotamentului său, festivalul a devenit un simbol al identității locale și un motiv de mândrie pentru comunitatea din Novaci. Sprijinul comunității locale și al sponsorilor a fost esențial pentru succesul evenimentului. Voluntarii au jucat un rol crucial în organizarea festivalului, contribuind la crearea unei atmosfere festive și primitoare. Aceștia au asigurat buna desfășurare a activităților și au ajutat la gestionarea diverselor standuri cu produse locale, precum brânzeturi bio, siropuri și meșteșuguri tradiționale, oferind o imagine autentică a moștenirii culturale locale. Pe parcursul celor două zile de festival, participanții au avut parte de momente memorabile.
Prima seară a fost deschisă de orchestra „Constantin Stana”, urmată de Grupul Vocal Nedeia și Grupul de Suflători Ion Lianu, care au încântat audiența cu momente folclorice de excepție. Apoi, trupa Acoustic Boyz, cunoscută pentru succesul lor la „Românii au talent”, a captivat publicul cu un mix modern de muzică urbană. A doua zi a început emoționant cu Paula Hriscu, care a cântat Imnul României alături de public. Spectacolul folcloric a adus pe scenă artiști de renume din Gorj și Vâlcea, precum Mihai Tițoiu, maestru al saxofonului și fluierului, Răzvan Năstăsescu, reprezentant al folclorului din zona Sibiului, și Paula Hriscu.
Ansamblul Folcloric Nedeia și Nedeia-Junior, coordonat de Elena Basaraba, împreună cu instructorii Paula Popescu și Andrei Dolan, au oferit un spectacol de excepție, aducând autenticitatea dansurilor și muzicii tradiționale în fața publicului. Sunetul autentic al fluierului, adus de soliștii Călin Cotorcea și Dan Panu Misăilescu, a încântat audiența și a amplificat atmosfera de sărbătoare. În concluzie, Festivalul Tocanului din Novaci 2024 a fost o sărbătoare a tradițiilor locale, a valorilor comunității și a spiritului de continuitate, demonstrând că tradițiile păstorești rămân vii și relevante, transmise cu mândrie generațiilor viitoare.