Dezinformarea medicală, în centrul unei dezbateri la Palatul Patriarhiei. Specialiștii propun o platformă de colaborare pentru combaterea informațiilor false despre sănătate
De Angella Dumitrașcu
Reprezentanți din domeniul sănătății, mass-media, comunicării și tehnologiei au dezbătut impactul rețelelor sociale și al algoritmilor asupra deciziilor medicale ale populației. Una dintre concluziile întâlnirii a fost necesitatea unei colaborări între specialiști pentru promovarea informațiilor medicale corecte și bazate pe dovezi științifice.
Dezinformarea în domeniul sănătății și influența rețelelor sociale asupra deciziilor medicale au fost principalele teme abordate în cadrul mesei rotunde „Cine ne influențează? Vaccinare, știri medicale, algoritmi și dezinformare în era social media”, organizată la Palatul Patriarhiei.
Evenimentul a reunit reprezentanți din domeniul sănătății, comunicării, tehnologiei și mass-media, care au analizat modul în care platformele digitale influențează accesul populației la informații medicale și încrederea oamenilor în recomandările specialiștilor.
Participanții au atras atenția că dezinformarea medicală nu mai reprezintă doar o problemă de comunicare, ci o provocare complexă, aflată la intersecția dintre tehnologie, psihologie, educație și securitate cibernetică. Informațiile false sau înșelătoare pot afecta încrederea în instituții, accesul la servicii medicale și, mai ales, deciziile pe care oamenii le iau în privința propriei sănătăți.
OMS promovează comunicarea bazată pe dovezi și educația pentru sănătate
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), combaterea dezinformării nu presupune doar corectarea informațiilor false, ci și înțelegerea preocupărilor populației, consolidarea încrederii și dezvoltarea alfabetizării în domeniul sănătății.
Printre soluțiile promovate se numără și abordările de tip pre-bunking, prin care oamenii sunt învățați să identifice din timp tehnicile de manipulare și să evalueze critic informațiile înainte de a fi influențați de acestea.
În România, OMS a sprijinit instruirea a peste 330 de cadre medicale în domeniul comunicării empatice și bazate pe dovezi științifice privind vaccinarea, pentru a facilita dialogul dintre personalul medical, părinți și familii.
De asemenea, OMS România susține dezvoltarea competențelor de gestionare a infodemiei printr-un program de formare adaptat contextului național, elaborat pe baza metodologiilor organizației și destinat studenților la medicină și profesioniștilor din domeniul sănătății.
O platformă comună pentru combaterea dezinformării
Una dintre concluziile importante ale dezbaterii a vizat necesitatea unei colaborări constante între autorități, profesioniști din sănătate, cercetători, jurnaliști, specialiști în comunicare, creatori de conținut și companii de tehnologie.
Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății și expert al OMS, NATO și Comisiei Europene, a subliniat că informațiile medicale trebuie să ajungă la public prin intermediul unor surse credibile, care să ofere explicații clare și fundamentate științific.
„Nu putem lăsa algoritmii și conținutul emoțional să devină principalele surse de informare despre sănătate. Avem nevoie de o voce comună, credibilă, bazată pe dovezi științifice, care să ajungă la oameni acolo unde își caută astăzi informațiile”, a transmis Alexandru Rafila.
Acesta a evidențiat că lupta împotriva dezinformării nu poate fi dusă individual și nici exclusiv din interiorul sistemului medical, fiind necesare colaborare, consecvență și efort susținut.
În acest context, participanții la masa rotundă au stabilit înființarea unei platforme de colaborare care să reunească profesioniști din sănătate, cercetători, specialiști în comunicare și tehnologie, jurnaliști și creatori de conținut.
Inițiativa își propune să contribuie la consolidarea încrederii publicului în informațiile medicale și la promovarea unei comunicări responsabile, într-un mediu digital în care informațiile circulă rapid, iar conținutul emoțional și algoritmii pot influența semnificativ opiniile și comportamentele.
Miza finală este una esențială: oamenii trebuie să poată lua decizii informate privind sănătatea lor, pe baza unor informații corecte, verificate și susținute de dovezi științifice.