Reforma administrativ-teritorială revine în atenție. Cum ar putea arăta noua hartă a României și ce județe ar putea fi comasate?
De Ionel CILICA DIACONU
Reducerea numărului de primării și reorganizarea administrației locale readuc în dezbatere o posibilă redesenare a hărții administrative a României. Comasarea județelor ar putea deveni o temă importantă în discuțiile despre eficientizarea administrației publice, însă, deocamdată, nu există un proiect oficial privind o nouă împărțire administrativ-teritorială a țării.
Reforma administrativ-teritorială a României revine în centrul dezbaterilor politice, în contextul preocupărilor privind reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea structurilor administrative. Dacă discuțiile actuale vizează în principal comasarea unor comune și reducerea numărului de primării, o altă întrebare începe să capete tot mai multă relevanță: ar trebui România să aibă și mai puține județe?
În prezent, România este organizată în 41 de județe și municipiul București, care beneficiază de un statut administrativ distinct. Această structură se bazează, în linii generale, pe reforma administrativ-teritorială din 1968, iar o eventuală modificare ar presupune un proces amplu de analiză și schimbări legislative.
Ce presupune reforma administrativă discutată în 2026
Guvernul a inclus reorganizarea administrației publice în agenda sa, una dintre direcțiile analizate fiind comasarea voluntară a localităților cu populație redusă.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuțiilor de la Ministerul Dezvoltării, în România există 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori.
La 11 noiembrie 2026, un grup de lucru constituit la nivelul Ministerului Dezvoltării a analizat, în primă lectură, un proiect referitor la comasarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.
Inițiativa urmărește încurajarea unirii localităților, prin hotărâri ale autorităților locale și consultarea cetățenilor prin referendum.
În ceea ce privește reducerea numărului de județe, aceasta reprezintă o etapă distinctă, care ar necesita evaluări suplimentare și modificări legislative. Până în prezent, nu a fost adoptată oficial o nouă hartă administrativă a României.
Avantajele și provocările unei eventuale comasări a județelor
Susținătorii reorganizării administrative consideră că formarea unor unități teritoriale mai mari ar putea contribui la reducerea cheltuielilor publice, eliminarea suprapunerilor instituționale și utilizarea mai eficientă a resurselor.
De asemenea, structurile administrative extinse ar putea avea o capacitate mai mare de atragere a investițiilor și de coordonare a proiectelor de infrastructură.
Pe de altă parte, o asemenea reformă ridică numeroase întrebări legate de stabilirea noilor centre administrative, reorganizarea instituțiilor județene și accesul cetățenilor la serviciile publice.
Distanțele geografice, infrastructura rutieră, relațiile economice și identitatea comunităților locale sunt doar câteva dintre criteriile care ar trebui luate în considerare înaintea unei eventuale reorganizări.
Timiș și Arad ar putea forma o singură regiune administrativă?
Una dintre variantele care ar putea fi analizate în cadrul unui asemenea exercițiu de reorganizare este unirea județelor Timiș și Arad, două zone importante ale vestului țării.
O eventuală comasare ar putea aduce în discuție dezvoltarea unei structuri administrative comune, cu o mai bună coordonare a investițiilor și a proiectelor regionale. Totuși, stabilirea unui centru administrativ și reprezentarea echilibrată a celor două comunități ar reprezenta provocări importante.
Modele similare ar putea fi imaginate și în alte regiuni ale țării, inclusiv în Transilvania, Moldova sau zona București–Ilfov.
Distribuie:
