România ar putea primi 1,2 miliarde de euro prin programul SAFE până la finalul anului. Alexandru Nazare: „Perspectiva este realistă”
De Ionel CILICA-DIACONU
România ar putea încasa aproximativ 1,2 miliarde de euro până la sfârșitul acestui an, prin prima cerere de plată depusă în cadrul instrumentului european SAFE, după acordarea prefinanțării. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unei întâlniri desfășurate la Bruxelles cu comisarul european Valdis Dombrovskis.
Potrivit ministrului, perspectiva încasării fondurilor până la finalul anului este una realistă, însă depinde de finalizarea etapelor de evaluare și aprobare la nivel european.
„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”, a transmis Alexandru Nazare.
Ministrul a subliniat că sincronizarea investițiilor și a plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene este esențială pentru reducerea presiunii asupra împrumuturilor de pe piețe și pentru asigurarea predictibilității programelor de investiții.
PNRR, o miză importantă pentru echilibrul bugetar
Un alt subiect important abordat în cadrul discuțiilor de la Bruxelles a fost reprezentat de cererile de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Alexandru Nazare a evidențiat importanța încasării fondurilor europene atât pentru continuarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit bugetar.
Ministrul a atras atenția că statul român a mobilizat deja resurse bugetare importante pentru proiectele finanțate prin PNRR, inclusiv pentru efectuarea unor plăți. În acest context, eventualele întârzieri sau neîncasări ale sumelor europene ar putea genera presiuni suplimentare asupra bugetului de stat și asupra necesarului de finanțare.
Oficialul a subliniat că realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și menținerea echilibrului bugetar sunt direct interconectate.
Bugetul pentru 2027, construit în condiții de presiune financiară
Discuțiile de la Bruxelles au vizat și perspectivele finanțelor publice ale României, în contextul pregătirii bugetului pentru anul 2027.
Potrivit ministrului Finanțelor, viitorul buget va trebui să ia în calcul presiunile generate de cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile, investițiile publice, serviciile publice, dar și creșterea cheltuielilor pentru apărare.
În plus, închiderea PNRR va determina o schimbare a structurii finanțărilor europene, ceea ce impune identificarea unor resurse alternative pentru continuarea proiectelor de investiții care depășesc calendarul programului.
Alexandru Nazare consideră că bugetul pentru 2027 trebuie construit pe baza unei evaluări realiste a veniturilor și cheltuielilor statului, cu o prioritizare atentă a investițiilor și a obligațiilor bugetare.
Reducerea deficitului, fără sacrificarea investițiilor
Ministrul Finanțelor a reiterat că România trebuie să continue procesul de reducere a deficitului bugetar, fără a compromite investițiile publice și fără a afecta credibilitatea angajamentelor asumate în fața partenerilor europeni și a investitorilor.
În opinia sa, menținerea disciplinei fiscale este esențială pentru protejarea ratingului de țară, păstrarea accesului la finanțare și reducerea costurilor de împrumut atât pentru stat, cât și pentru mediul privat.
Întâlnirea de la Bruxelles a avut loc într-un context în care atragerea fondurilor europene și gestionarea atentă a resurselor publice reprezintă două dintre principalele provocări pentru economia României în perioada următoare.
Distribuie:
