Ziua Regalităţii. 10 Mai, ziua cu triplă semnificaţie istorică care a marcat evoluția statului modern
Ziua Regalităţii. Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.
10 mai, Ziua Regalităţii, a fost ziua naţională a României din 1866 până în 1947, până la venirea comuniştilor la putere. În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rând de familia regală, iar începând de anul acesta, printr-un proiect adoptat de Camera Deputaţilor, data de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională. Ziua Regalităţii: 10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România
Ziua are o puternică încărcătură simbolică și istorică, pentru că reunește trei evenimente fundamentale pentru formarea și consolidarea statului român modern: sosirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, dar și proclamarea Regatului României.
Totodată, ziua de 10 mai este asociată cu Ziua Regalității, având o importanță aparte în evoluția politică și instituțională a țării.
Potrivit Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost declarată oficial Ziua Independenței Naționale a României. Conform actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, însă nu este considerată zi liberă legală.
10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică
Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României.
Primul dintre acestea a avut loc în anul 1866, când Carol I a venit în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite.
Evenimentul a reprezentat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și debutul unei bune perioade de modernizare administrativă, militară și politică a statului român.
A doua mare semnificație este legată de anul 1877. În contextul războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman.
La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică drept act fundamental al statului român.
Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, moment în care România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României.
În perioada monarhiei, 10 mai a devenit Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului.
Cum și-a câștigat România independența
Independența României nu a fost doar rezultatul unui act politic, dar mai ales consecința unei confruntări militare care a rămas în istoria țării. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de trupele ruse împotriva Imperiului Otoman.
Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării.
Implicarea armatei române a avut un mare rol în desfășurarea campaniei militare și a arătat cât de puternică este cVictoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878.
Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind, deci, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut ulterior pe câmpul de luptă.
Ceremonie militară organizată în București de Ziua Independenței
Ceremonia militară organizată la București cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 10 mai, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
Capacitatea statului român de a-și apăra independența prin organizare proprie și forță militară. Astfel de activități vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în municipiile reședință de județ, dar și în alte localități din țară unde sunt amplasate monumente dedicate acestor evenimente istorice.