Trump, Putin și Xi Jinping, față în față la Shenzhen. Discuții despre armele nucleare și războiul din Ucraina. Ce implicații are reuniunea pentru România
De Ionel CILICA DIACONU
Prima reuniune trilaterală dintre liderii Statelor Unite, Rusiei și Chinei s-a încheiat joi, la Shenzhen, după aproximativ 90 de minute de discuții. Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au abordat teme majore de securitate internațională, controlul armamentului nuclear și războiul din Ucraina, fără să anunțe, deocamdată, încheierea unui acord.
Președinții Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping au participat joi, 19 noiembrie, la o reuniune trilaterală desfășurată la Shenzhen, în China, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Întâlnirea, considerată o premieră în formatul celor trei lideri, a durat aproximativ o oră și jumătate, depășind timpul alocat inițial, potrivit informațiilor transmise de presa chineză.
Discuțiile s-au concentrat asupra securității internaționale, dezarmării nucleare și conflictului din Ucraina, în contextul tensiunilor geopolitice și al negocierilor privind viitoarea arhitectură de securitate mondială.
La deschiderea reuniunii, Donald Trump a anunțat o schimbare de abordare în relațiile Washingtonului cu Moscova și Beijingul, susținând că dialogul trebuie menținut inclusiv cu statele cu care există divergențe majore.
„Prea des, liderii din trecut au evitat să discute cu țările cu care aveau neînțelegeri. Noi gândim diferit”, a declarat președintele american, potrivit CNN.
Trump a afirmat că evitarea dialogului nu a contribuit la rezolvarea conflictelor și că întâlnirea cu Putin și Xi Jinping reprezintă o încercare de a identifica noi căi de cooperare. Liderul american s-a declarat optimist și în privința unei eventuale soluții pentru războiul din Ucraina, afirmând că „lucrurile se mișcă”, dar fără să anunțe progrese concrete sau un acord.
Dezarmarea nucleară, unul dintre principalele subiecte
Controlul armelor nucleare a ocupat un loc important în discuțiile celor trei lideri. Xi Jinping a avertizat asupra riscurilor unui conflict nuclear și a pledat pentru eliminarea completă a armelor de acest tip.
„Trebuie depuse toate eforturile pentru prevenirea unui război nuclear”, a transmis liderul chinez.
Donald Trump a susținut că Statele Unite, Rusia și China se află într-o poziție privilegiată pentru a negocia reducerea arsenalelor nucleare, însă a recunoscut dificultatea unui asemenea proces.
Inițiativa americană întâmpină însă o rezervă importantă din partea Beijingului. China nu a dat semnale că ar accepta, în actualul context, limitarea arsenalului său nuclear, considerabil mai redus decât cele deținute de SUA și Rusia.
Trump a declarat că își dorește un nou acord internațional privind controlul armamentului nuclear, care să includă și China, în condițiile în care tratatul New START dintre Washington și Moscova a expirat în februarie 2026.
Putin invocă interese comune în soluționarea conflictelor
Vladimir Putin a susținut că cele trei puteri au numeroase interese convergente în ceea ce privește soluționarea conflictelor internaționale și menținerea stabilității globale.
Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia, Statele Unite și China au o responsabilitate comună pentru menținerea păcii și securității internaționale.
Putin a insistat și asupra necesității discutării relațiilor internaționale și regionale, precum și a securității energetice. Totodată, acesta a afirmat că Statele Unite pot contribui la consolidarea stabilității globale printr-o cooperare constructivă.
În timpul reuniunii, Donald Trump a criticat și Curtea Penală Internațională, afirmând că instituția „a scăpat de sub control”. Declarația are o semnificație aparte în contextul mandatului de arestare emis în martie 2023 de instanța de la Haga pe numele președintelui rus, pentru presupusa deportare ilegală a unor copii ucraineni din teritoriile ocupate în Rusia.
Întrevedere Trump-Putin: aproximativ 40 de minute de discuții
Înaintea reuniunii trilaterale, Donald Trump și Vladimir Putin au avut o întrevedere separată, desfășurată tot la Shenzhen. Discuția a durat aproximativ 40 de minute și a fost descrisă de Casa Albă drept o întâlnire informală, de tip „pull-aside”, potrivit CNN.
Potrivit informațiilor anunțate anterior de Kremlin, principalul subiect al conversației urma să fie războiul din Ucraina.
Momentul sosirii lui Trump la întâlnire a fost marcat și de o remarcă în glumă a președintelui american. Arătând spre liderul rus, acesta a întrebat: „Cine este acesta?”, după care a izbucnit în râs și a completat: „Este prietenul meu”.
Cei doi lideri au fost surprinși de camerele de filmat în timp ce își strângeau mâinile și schimbau câteva zâmbete. Trump s-a declarat optimist în privința rezultatului discuțiilor, afirmând că acestea ar putea conduce la câteva „lucruri minunate”.
Până în acest moment, nu au fost comunicate înțelegeri concrete rezultate din întrevederea bilaterală.
Zelenski: „Problemele Ucrainei trebuie decise cu participarea Ucrainei”
Reuniunea dintre Trump, Putin și Xi Jinping a atras atenția și asupra poziției Kievului, în condițiile în care viitorul conflictului din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că orice decizie privind viitorul țării sale trebuie luată cu participarea directă a Ucrainei.
„Problemele Ucrainei trebuie decise cu participarea Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev.
Mesajul subliniază poziția autorităților ucrainene privind necesitatea implicării directe în orice eventual proces de negociere care ar putea influența viitorul statului.
Ce înseamnă reuniunea pentru România și securitatea europeană
Evoluțiile diplomatice de la Shenzhen au relevanță directă pentru România și pentru celelalte state europene, în special în contextul războiului desfășurat la granițele țării noastre și al implicațiilor asupra securității regiunii Mării Negre.
Premierul Luca Niculescu a declarat, în marja Forumului de afaceri franco-român „Nouvelle Europe Forum 2030”, că securitatea europeană trebuie să rămână o responsabilitate asumată în primul rând de statele continentului.
Acesta a invocat conceptul „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a Europei în domeniul apărării și consolidarea capacităților proprii de securitate.
Pentru România, eventualele negocieri dintre Washington și Moscova, cu implicarea Beijingului, pot avea consecințe importante asupra echilibrului de securitate din regiunea Mării Negre, a relațiilor transatlantice și a viitorului sprijinului internațional pentru Ucraina.
O reuniune fără precedent, dar fără un acord anunțat
Întâlnirea de la Shenzhen s-a desfășurat în marja summitului APEC, organizație care reunește 21 de economii din regiunea Asia-Pacific și care are ca obiective principale cooperarea economică, comerțul și investițiile.
Dincolo de agenda economică a summitului, reuniunea celor trei lideri a oferit un cadru pentru discuții privind unele dintre cele mai importante dosare internaționale: dezarmarea nucleară, securitatea energetică, relațiile dintre marile puteri și războiul din Ucraina.
Deși declarațiile liderilor au indicat disponibilitatea pentru dialog, diferențele de poziție privind controlul arsenalelor nucleare și viitorul conflictului ucrainean rămân importante.
Până la finalul reuniunii, nu a fost anunțat niciun acord concret. Rămâne de văzut dacă dialogul de la Shenzhen va deschide calea unor negocieri suplimentare și dacă acestea vor produce schimbări în arhitectura de securitate internațională.