Noi testări genetice pentru șase tipuri de cancer, propuse pentru introducerea în Programul național de testare genetică
De Angella DUMITRAȘCU
Un nou pas decisiv este făcut spre modernizarea și personalizarea tratamentului oncologic în România. În urma consultărilor cu Comisia de Oncologie și cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a fost lansat în transparență decizională proiectul de ordin care extinde accesul pacienților la testări genetice de ultimă generație, decontate din fondurile publice începând cu 1 ianuarie 2027.
Această măsură vine în sprijinul pacienților oncologici, aliniind sistemul medical românesc la standardele europene ale medicinei personalizate.
„Testarea genetică și adaptarea tratamentului oncologic în funcție de markerii tumorali reprezintă standardul de aur al medicinei oncologice moderne. Oferim astfel posibilitatea alegerii unor terapii adaptate caracteristicilor fiecărei tumori, pentru că în oncologie fiecare zi contează”, a declarat Alexandru Rogobete.
Cele șase noi categorii de afecțiuni oncologice incluse în programul de decontare sunt :cancer tiroidian medular – testări pentru mutațiile RET și NTRK 1, 2 și 3; colangiocarcinom (cancer al căilor biliare) – testări pentru genele FGFR2 și IDH1; tumori stromale gastrointestinale (GIST) – testări pentru PDGFRA și NTRK 1, 2 și 3; melanom malign – testări pentru BRAF V600 și expresia PD-L1; cancer de prostată – testări pentru genele BRCA1 și BRCA2; cancer scuamos al capului și gâtului – testarea expresiei PD-L1.
Beneficii directe pentru pacienți:
Diagnostic molecular de precizie: Identificarea exactă a profilului biologic tumoral.
Terapii țintite și imunoterapii: Acces facil la tratamente inovatoare și potrivite fiecărui caz în parte.
Eficiență și predictibilitate: Proiectul stabilește termene clare și stricte pentru transmiterea rezultatelor către pacienți, de regulă în maximum 10 zile lucrătoare, eliminând timpii morți care pot afecta prognosticul medical.
De asemenea, sunt adresate mulțumiri echipei CNAS, condusă de președintele Larisa Mezinu-Bălan, precum și tuturor specialiștilor implicați în realizarea acestui pas esențial pentru dezvoltarea accesului pacienților la diagnostic complex.
„Oamenii au nevoie de soluții reale, de decizii asumate și de rezultate care să le schimbe viața în bine, nu de spectacol politic sau declarații fără urmări. Continuăm să venim cu măsuri concrete pentru sănătatea românilor. Multumesc echipei CNAS, condusă de președintele Larisa Mezinu-Bălan, precum și tuturor specialiștilor implicați în realizarea acestui pas esențial pentru dezvoltarea accesului pacienților la diagnostic complex”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a aprobat certificarea a patru noi centre de expertiză pentru boli rare, România ajungând astfel la 85 de centre recunoscute oficial la nivel național.
Cele patru noi centre certificate sunt: Centrul de expertiză pentru boli rare în domeniul bolilor neurologice – Timișoara, Centrul de expertiză pentru boli rare în domeniul bolilor neurologice, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență ”Prof. Dr. N. Oblu” Iași, Centrul de expertiză pentru boli rare în domeniul bolilor neurologice, din cadrul Spitalului Clinic de Neuropsihiatrie Craiova și Centrul de expertiză pentru boli rare în domeniul bolilor oncopredispozante rare, din cadrul Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca. Totodată sapte noi spitale vor putea oferi servicii medicale decontate de CNAS.
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au pus în transparență decizională un proiect de ordin prin care se extinde rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale de sănătate curative. Se propune includerea a șapte noi unități sanitare: Cluj-Napoca – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii: hemoglobinurie paroxistică nocturnă și purpură trombotică trombocitopenică dobândită; Timișoara – Spitalul Județean „Pius Brînzeu: miastenie gravis generalizată și neuromielită optică; Craiova – Spitalul de Neuropsihiatrie: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune.
Brașov – Spitalul Județean: hemoglobinurie paroxistică nocturnă, miastenie gravis și neuromielită optică; Zalău – Spitalul Județean: boli neurologice rare degenerative și inflamator-imune.
Miercurea Ciuc – Spitalul Județean: boala Fabry.
București – Institutul Clinic Fundeni: alfa-manozidoză.
”În spatele acestor modificări sunt oameni, nu doar proceduri administrative. La Cluj-Napoca există deja trei pacienți care necesită tratament, iar la Miercurea Ciuc un copil diagnosticat cu boala Fabry. Pentru acești oameni și familiile lor, fiecare drum în minus contează. Înseamnă mai puțin timp pierdut, mai puțină incertitudine și acces mai facil la îngrijire. Pentru mine, accesul la diagnostic și tratament trebuie să fie o realitate, nu doar o promisiune. Iar pacienții cu boli rare au nevoie de soluții adaptate nevoilor lor. Mulțumesc echipei CNAS, echipei Ministerului Sănătății și asociațiilor de pacienți pentru colaborarea și implicarea care au făcut posibilă această propunere de extindere. Continuăm să construim un sistem de sănătate mai aproape de oameni”, a conchis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.