România, printre singurele economii din UE care vor înregistra contracție în 2026. Comisia Europeană estimează scăderea puterii de cumpărare și creșterea datoriei publice
De Ionel CILICA DIACONU
Economia României va înregistra o contracție de 0,3% în 2026, potrivit estimărilor din Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, în timp ce majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene vor consemna creșteri economice. Documentul indică o serie de evoluții îngrijorătoare pentru economia românească, printre care reducerea consumului privat, creșterea șomajului, diminuarea puterii de cumpărare și majorarea datoriei guvernamentale.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, România și Irlanda vor fi singurele state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra o scădere a Produsului Intern Brut în 2026. Economia irlandeză este estimată să se contracte cu 0,4%, în timp ce România ar urma să înregistreze o scădere de 0,3%.
Prin comparație, economia Uniunii Europene este prognozată să crească, în medie, cu 1,4%. Polonia ar urma să înregistreze un avans de 3,5%, Bulgaria de 2,7%, iar Cehia și Ungaria de câte 1,8%.
Prognoza europeană evidențiază și încetinirea semnificativă a potențialului de creștere al economiei românești. România ar urma să se mențină într-un decalaj recesionist până în 2028, ceea ce înseamnă că economia va funcționa sub nivelul său potențial.
Consumul privat și puterea de cumpărare, printre cele mai afectate
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vizează consumul populației. România este singura țară din Uniunea Europeană pentru care Comisia Europeană estimează o dinamică negativă a consumului privat în 2026.
În același timp, venitul real al angajaților, care reflectă puterea efectivă de cumpărare, ar urma să scadă cu 3,2%, după o creștere de 1% în 2025. Aceasta ar reprezenta cea mai accentuată diminuare din Uniunea Europeană.
Estimările indică, de asemenea, o creștere a șomajului, în contextul încetinirii activității economice și al reducerii cererii interne.
Datoria publică depășește pragul de 60% din PIB
În ceea ce privește situația fiscal-bugetară, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 6% din PIB în 2026. Cu toate acestea, datoria guvernamentală va continua să crească, urmând să atingă 60,7% din PIB în acest an și 62,6% în 2027.
Depășirea pragului de 60% din PIB reprezintă o evoluție importantă în raport cu criteriile de convergență nominală relevante pentru aderarea României la zona euro.
O altă vulnerabilitate structurală este reprezentată de nivelul redus al veniturilor bugetare. Potrivit estimărilor prezentate, acestea vor reprezenta 36,8% din PIB în 2026, cu aproximativ 10 puncte procentuale sub media Uniunii Europene.
Prin comparație, Polonia este estimată la 44,7% din PIB, Ungaria la 44,1%, iar Bulgaria la 38,9%.
România riscă să piardă teren în raport cu economiile din regiune
Prognoza Comisiei Europene indică și o încetinire a procesului de convergență economică a României față de media Uniunii Europene.
Dacă în 2024 România ajunsese la aproximativ 77% din media europeană a PIB-ului pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, estimările pentru 2028 arată că Polonia ar putea ajunge la 84%, iar Ungaria la 78%, în timp ce România ar rămâne la 77%.
Astfel, Polonia s-ar distanța de România, iar Ungaria ar putea depăși nivelul de convergență economică al țării noastre.
Investițiile europene rămân un sprijin important pentru economie
În ciuda perspectivelor economice dificile, România se numără printre statele UE cu cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice în PIB. Pentru 2026, acestea sunt estimate la 6,7% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din Uniune, după Estonia și Letonia.
Un rol important în susținerea investițiilor îl au fondurile europene și finanțările prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cu toate acestea, efectele acestor investiții asupra economiei reale rămân o provocare, în condițiile în care rezultatele depind de capacitatea de implementare și de transformarea fondurilor alocate în proiecte efectiv realizate.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză indică, la rândul său, o evoluție economică negativă
Datele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), publicate la sfârșitul lunii octombrie pentru rectificarea bugetară, conturează o perspectivă similară. Instituția estimează o contracție economică de 0,4% în 2026, după ce bugetul inițial fusese construit pe o creștere economică de 1%.
Prognoza indică o scădere a producției industriale cu 3,3%, precum și o diminuare a consumului privat cu 1,6%. În același timp, investițiile sunt estimate să crească cu 8,2%, evoluție susținută în principal de proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR.
Pe fondul acestor evoluții, deficitul comercial este estimat să crească de la 32,8 la 33,4 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent să ajungă la 7,7% din PIB.
Inflația medie anuală ar urma să crească la 8,4%, comparativ cu 7,3% în 2025, în timp ce cursul mediu de schimb este estimat la 5,22 lei pentru un euro.
Totodată, numărul mediu de salariați ar putea scădea cu aproximativ 35.000, iar câștigul salarial real mediu net este prognozat să se reducă cu 3,3%.
O perspectivă economică dificilă pentru următorii ani
Cele două prognoze economice indică provocări majore pentru România în perioada următoare: contracție economică, presiuni asupra consumului, reducerea puterii de cumpărare, creșterea datoriei publice și riscul pierderii ritmului de convergență față de celelalte economii europene.
Chiar dacă investițiile finanțate din fonduri europene oferă un sprijin important, redresarea economiei va depinde de capacitatea autorităților de a stimula producția, investițiile productive, competitivitatea companiilor și creșterea veniturilor bugetare.
Datele prezentate conturează astfel un an 2026 dificil pentru economia românească și ridică semne de întrebare privind ritmul redresării economice în anii următori.