Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din administrația publică, cât și de cea din mediul de afaceri din România
Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.
România menține un regim investițional în mare parte deschis și urmărește în mod activ atragerea investițiilor străine directe, în timp ce poziția strategică a țării, apartenența la UE și NATO, forța de muncă calificată, salariile competitive și resursele naturale o fac atractivă pentru companiile care urmăresc accesul la piețele europene, din Caucaz și din Orientul Apropiat, transmite Departamentul de Stat al SUA.
SUA identifică oportunități pentru investitorii americani în domenii precum IT, industria auto, energie, apărare, industria prelucrătoare, producția alimentară, sănătate și servicii financiare, potrivit Raportului privind climatul investițional din România pentru 2026.
În ceea ce privește mediul politic și de securitate, raportul Departamentului de Stat al SUA arată că România nu are un istoric de acțiuni motivate politic care să fi vizat proiectele sau instalațiile investitorilor străini, iar tulburările civile majore sunt rare. În 2025 nu au fost înregistrate astfel de incidente. Raportul notează că reluarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 2024, în mai 2025, a întârziat unele reforme fiscale și legislative.
România are în continuare o forță de muncă numeroasă și calificată, cu competențe bune de limba engleză și niveluri salariale competitive în majoritatea sectoarelor, potrivit raportului.
Forța de muncă disponibilă s-a redus în cazul profesiilor cu nivel ridicat de calificare, în special în IT și sănătate, pe fondul emigrației și al unui sistem de învățământ primar și secundar cu rezultate inegale.
Sistemul universitar este, în general, bine apreciat, în special în domeniile tehnice, însă reprezentanți ai mediului de afaceri din România și din străinătate au solicitat reformarea programelor universitare învechite, pentru a răspunde mai bine nevoilor unei piețe moderne, orientate spre inovare.
În 2025, populația activă din punct de vedere economic era de 8,2 milioane de persoane, iar rata totală a șomajului a fost de 6%. În același timp, povara fiscală asupra costurilor cu forța de muncă era de 42,8%, peste media europeană de 38,6%.
Din 1989, România a urmat un parcurs de creștere economică ascendent, dar inegal, arată raportul. Economia a crescut cu mai puțin de 1% atât în 2024, cât și în 2025, față de 2,5% în 2023, în timp ce inflația a urcat de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025 și se menține peste intervalul-țintă al Băncii Naționale a României.
Raportul avertizează însă că lupta anticorupție a fost slăbită de mai multe decizii judiciare. Decizia Curții Constituționale din 2022 privind prescripția a dus la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată și condamnări între 2022 și 2025.
Raportul mai semnalează aplicarea neuniformă a legislației, instanțe cu experiență comercială limitată și modificări frecvente în sectorul energetic.
Raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system is independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Documentul arată că România „has made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupției”) și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.
Studiul economic al OCDE din 2026 arată că, în pofida eforturilor de reformă, percepția corupției și accesul limitat la oportunitățile de participare la licitații rămân probleme persistente.
Într-un sondaj Eurobarometru din 2025, 75% dintre respondenți au considerat că fenomenul corupției este „răspândit”.
Cadrul anticorupție al României respectă standardele de reglementare ale OCDE și înregistrează rezultate bune în ceea ce privește cadrele strategice, precum Strategia Națională Anticorupție, însă, în practică, implementarea și aplicarea măsurilor continuă să fie dificile, se arată în raport.
Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din administrația publică, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciile vamale, autoritățile municipale și autoritățile financiare locale.
Potrivit Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri din România consideră că fenomenul este răspândit în țară, față de 63% la nivelul UE.
De asemenea, 62% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
În ceea ce privește principalele probleme întâmpinate de companii în desfășurarea activității, Eurobarometrul indică nivelul taxelor (96% dintre respondenți), schimbările rapide ale legislației și politicilor (91%), complexitatea procedurilor administrative (84%) și corupția (72%).
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene.
Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate.
Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.
Raportul semnalează, în același timp, o serie de vulnerabilități care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.
În ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române.
Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
În ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.
Consiliul subliniază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România.
Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate.
ANGELLA DUMITRAȘCU
Distribuie:
