”Dacă infracționalitatea este interconectată implicit, cooperarea polițienească trebuie să fie interconectată prin însăși concepția sa”
”Dacă infracționalitatea este interconectată implicit, cooperarea polițienească trebuie să fie interconectată prin însăși concepția sa”
În perioada 28–30 septembrie 2026, șefi ai forțelor de ordine și ai poliției din UE și din afara acesteia s-au reunit la sediul Europol pentru a discuta despre principalele amenințări globale la adresa securității și despre modalitățile de a le contracara prin acțiuni comune. Discuțiile din cadrul acestui eveniment de referință al Europol s-au concentrat pe inteligența artificială, accesul legal la date, dezinformarea în cadrul campaniilor de destabilizare, prevenirea radicalizării, precum și pe cooperarea vamală. Peste 500 de șefi de poliție și delegați din 59 de țări și 15 organizații internaționale – inclusiv INTERPOL și Organizația Mondială a Vămilor – au participat la Convenția Europeană a Șefilor de Poliție din 2026.
Convenția a fost deschisă de Jürgen Ebner, directorul executiv interimar al Europol, și de Justin Kelly, comisar în cadrul poliției irlandeze An Garda Síochána.
”Criminalitatea organizată a devenit, prin natura sa, digitală. Tehnologia nu doar facilitează activitatea infracțională, ci o și impulsionează tot mai mult. Avem nevoie de capacități naționale solide, consolidate prin capacități europene comune. Dacă infracționalitatea este interconectată implicit, cooperarea polițienească trebuie să fie interconectată prin însăși concepția sa”, a transmis Jürgen Ebner.
Henna Virkkunen vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație în cadrul Comisiei Europene a spus celor prezenți că:” în ceea ce privește capacitățile critice de asigurare a aplicării legii, contează proveniența tehnologiilor, cine le controlează și ce dependențe creează acestea. Europa va rămâne deschisă și va colabora cu parteneri de încredere. În cazul tehnologiilor și infrastructurilor critice pentru securitatea noastră, trebuie să înțelegem și să reducem dependențele strategice, precum și să ne păstrăm capacitatea și controlul la nivel european”.
În discursul său principal, Wim Mijs, CEO al Federației Bancare Europene, a subliniat necesitatea critică a unei colaborări intersectoriale consolidate între bănci, organele de aplicare a legii, platformele de socializare și companiile de telecomunicații, în scopul identificării și interceptării fraudelor online înainte de transferul fondurilor, în special pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile.
Sesiunea de deschidere a fost încheiată de generalul de poliție Maksym Tsutskiridze, șeful interimar al Poliției Naționale a Ucrainei, care a vorbit despre provocările sporite de securitate cu care se confruntă Ucraina după declanșarea războiului de agresiune rus în februarie 2022 și a pledat pentru o cooperare internațională intensificată și pentru consolidarea parteneriatelor multilaterale.
Inteligența artificială (IA) remodelează peisajul infracțional, amplificând capacitățile infractorilor și oferind, în același timp, instrumente puternice organelor de aplicare a legii. Infractorii care utilizează IA generativă, tehnologia deepfake și agenții autonomi își extind operațiunile cu o viteză fără precedent. IA este utilizată în mod abuziv pentru a facilita fraudele, criminalitatea informatică, traficul de migranți și exploatarea copiilor. Totodată, IA oferă oportunități semnificative pentru autoritățile de aplicare a legii, permițând o analiză mai rapidă a datelor, investigații criminalistice îmbunătățite și o colectare mai eficientă a informațiilor. Sunt necesare o cooperare internațională consolidată, investiții în capacități de IA și cadre de reglementare solide pentru a asigura o implementare responsabilă.
Radicalizarea în Europa cuprinde diverse curente: jihadist, de dreapta, de stânga și nihilist. Fiecare dintre acestea implică tactici distincte și tot mai hibridizate. Actorii solitari, radicalizarea în mediul online și metodele simple de atac – precum agresiunile cu cuțitul – generează provocări tot mai mari, în timp ce vulnerabilitățile sistemice, inclusiv algoritmii și izolarea socială, amplifică riscurile. Autoritățile de aplicare a legii întâmpină dificultăți în detectarea schimbărilor de comportament din mediul offline, a comunicațiilor criptate și a propagandei care evoluează rapid. Consolidarea încrederii în cadrul comunităților, schimbul transfrontalier de informații și responsabilizarea proactivă a platformelor, alături de programele de intervenție timpurie, sunt esențiale pentru contracararea acestui peisaj al amenințărilor în continuă schimbare.
Reprezentanții poliției și ai autorităților vamale au analizat, de asemenea, modul în care o cooperare mai strânsă, atât la nivel interinstituțional, cât și internațional, i-ar putea ajuta să identifice și să combată activitățile infracționale transfrontaliere.
În cadrul conferinței, Europol și Organizația Mondială a Vămilor au semnat un plan comun de acțiune privind cooperarea (2026–2027). Planul vizează contribuțiile la analiza strategică, schimbul de informații și consolidarea capacităților
În cadrul forumului la nivel înalt, Europol a decernat premiile „Europol Excellence Awards in Innovation” pentru anul 2026, cu scopul de a evidenția cele mai inovatoare proiecte din domeniul aplicării legii. Anul acesta, agenții de aplicare a legii din Spania, Danemarca și Țările de Jos au câștigat premii la trei categorii: cea mai inovatoare inițiativă în domeniul eticii, diversității și incluziunii; cea mai inovatoare operațiune și cea mai inovatoare soluție tehnică.
Câștigătorii au fost selectați cu grijă de un grup format din Poliția irlandeză (An Garda Síochána), Poliția lituaniană, Poliția din Cipru, Comisia Europeană și Europol.