Explozie cu incendiu la un depozit de armament din Bulgaria
Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.
Economia este un alt argument pentru susținătorii reluării negocierilor.
Islanda are deja acces la piața unică europeană prin Spațiul Economic European și face parte din spațiul Schengen, dar nu are un cuvânt de spus în adoptarea regulilor europene pe care le aplică.
Susținătorii aderării consideră că statutul de membru ar oferi Islandei mai multă influență și ar putea aduce mai multă stabilitate economică.
Adoptarea euro este, de asemenea, privită de unii alegători drept un posibil avantaj.
Opoziția se concentrează în special pe suveranitate și pescuit. Industria pescuitului are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar euroscepticii se tem că aderarea ar reduce controlul Reykjavikului asupra apelor și cotelor de pescuit.
Agricultura și capacitatea Islandei de a-și stabili singură politicile reprezintă alte puncte sensibile.
Astfel, referendumul nu este doar despre relația cu UE.
Pentru Islanda, el reprezintă o alegere între mai multă integrare europeană, cu posibile avantaje economice și de securitate, și păstrarea unui control cât mai mare asupra propriilor decizii, într-un moment în care echilibrul geopolitic din Atlanticul de Nord se schimbă rapid.