Cronologia crizei politice actuale în România

Odată cu demiterea Guvernului Ilie Bolojan la 5 mai 2026, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE intitulată „Întâi România” a început actuala criză politică în România.

De atunci, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea. Premierul desemnat Eugen Tomac nu a mai ajuns în parlament, depunându-și mandatul, în timp ce Adrian Veștea a fost respins în parlament la 22 iunie. De atunci, președintele Dan nu a mai făcut alte nominalizări de premier. În perioada de după 22 iunie, partidele politice aflate până atunci la guvernare au venit cu propunerile proprii de premier, astfel: Sorin Grindeanu (PSD), respectiv Siegfried Mureșan (PNL, USR, UDMR), însă președintele Dan nu le-a acceptat. Pe cei din opoziție (AUR, PACE și SOS), nici nu i-a luat în calcul.

Cronologia evenimentelor

Agerpres a publicat o cronologie a principalelor evenimente din politica românească, de la moțiunea de cenzură din 5 mai până în prezent.

Această cronologie detaliază evenimentele majore care au dus la destrămarea coaliției și demiterea executivului condus de liberalul Ilie Bolojan.

Preludiul crizei: Ultimatumul economic (februarie – martie 2026)

14 februarie 2026: Premierul Ilie Bolojan lansează un ultimatum ferm în interiorul coaliției, cerând adoptarea urgentă a unui pachet drastic de tăieri de cheltuieli bugetare și reforme structurale administrative. Social-democrații (PSD) încep să își exprime dezacordul față de măsurile de austeritate propuse.

31 martie 2026: Tensiunile ating un prag critic. Ilie Bolojan admite public impasul din coaliție, precizând că sunt luate în calcul trei scenarii: continuarea formulei actuale, trecerea în opoziție sau formarea unui nou guvern.

Escaladarea conflictului și ruptura oficială (aprilie 2026)

10 aprilie 2026: Coaliția se află „pe un butoi de pulbere”. PSD anunță consultări interne masive (la care participă mii de membri) pentru a decide retragerea definitivă de la guvernare. În paralel, președintele României, Nicușor Dan, evită comentariile directe, numind analizele publice drept „inutile” în acel moment.

20 aprilie 2026: Într-un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, organizat la Palatul Parlamentului, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Ilie Bolojan, motivând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni” și „lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali”.

20 aprilie 2026 (seara): Ilie Bolojan ripostează și anunță ferm că nu va demisiona din funcție, acuzând PSD de „fuga de răspundere și joc dublu”. El își asumă conducerea unui guvern minoritar și demarează procedurile pentru numirea unor miniștri interimari în locul celor de la PSD.

23 aprilie: Miniștrii PSD din cadrul coaliției de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR și-au înaintat demisiile, motivând că „premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României”.

28 aprilie 2026: Înțelegând că executivul minoritar nu poate fi blocat doar prin părăsirea ministerelor, PSD depune oficial în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, demers susținut activ și de partidul de opoziție AUR.

Lovitura de grație și demiterea (mai 2026)

5 mai 2026: Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE este supusă la vot în plenul reunit. Guvernul Bolojan este demis cu un scor zdrobitor de 281 de voturi pentru din totalul celor prezenți. Cabinetul își pierde puterile depline și trece în regim interimar.

5 mai 2026 (după-amiază): Reacțiile politice blochează rapid orice șansă de reconciliere. Conducerile PNL și USR se întrunesc de urgență și anunță public că exclud definitiv formarea unei noi coaliții cu PSD. La rândul său, UDMR respinge ferm orice alianță care ar implica participarea AUR la guvernare.

18 și 21 mai: Au avut loc primele consultări formale președinte – partide parlamentare, în vederea desemnării premierului. La 18 mai, au avut loc consultări cu reprezentanți ai PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai minorităților naționale, S.O.S. România și POT. Liderii partidelor menționate nu au avansat nume de premieri, ci doar au prezentat condițiile și formulele în care ar face parte dintr-un viitor guvern. La 21 mai, președintele a avut consultări cu parlamentari din grupurile parlamentare „Uniți pentru România” și „PACE – Întâi România”, precum și cu cei neafiliați.

4 iunie: Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier.

14 iunie: Premierul desemnat, Eugen Tomac, și-a depus mandatul, fără să mai meargă la vot în parlament. „Am plecat în urmă cu 10 zile cu convingerea că pot convinge partidele afiliate familiilor europene, pentru a le câștiga încrederea. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor”, a spus Eugen Tomac, la Palatul Cotroceni.

14 iunie: Președintele Nicușor Dan a anunțat că îl propune pentru funcția de premier pe liberalul Adrian Veștea, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în aceeași zi.

14 iunie: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a calificat drept „un act ostil” desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, menționând că este ”o evidentă încercare de rupere” a partidului. El a subliniat că nu a fost informat asupra intenției președintelui Nicușor Dan de a-l desemna pe Veștea pentru această funcție.

21 iunie: În cadrul Congresului extraordinar al PNL au fost adoptate două rezoluții care prevăd că participarea membrilor partidului la construcția unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor și prin care se solicită demisia din PNL a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și a Alinei Gorghiu. De asemenea, Ilie Bolojan a fost reales în funcția de președinte al partidului.

22 iunie: Guvernul Adrian Veștea a fost respins de parlament, cu 189 de voturi ”pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, din 212 voturi exprimate. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, în aceeași zi, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă.

23 iunie: Au avut loc consultări formale președinte – partide, în vederea desemnării premierului: La finalul consultărilor, Nicușor Dan a declarat că varianta care pare să se contureze după consultările de la Cotroceni este cea a unui guvern minoritar, iar procesul de formare a unui nou executiv trebuie să fie „accelerat”. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, în urma consultărilor cu președintele, că PSD este gata să își asume guvernarea. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, după consultările cu președintele Nicușor Dan, că un Pact pentru România reprezintă „o formulă realistă prin care putem avea în termen scurt un guvern, care să fie valabil până la sfârșitul anului, pe care forțele politice l-ar semna”. Ilie Bolojan a propus ideea de guverne minoritare, fie în jurul PSD, fie în jurul PNL, USR, UDMR. Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Președintele AUR, George Simion, a declarat că parlamentarii partidului vor susține doar un premier propus de Alianța pentru Unirea Românilor și un guvern din care face parte formațiunea sa.

24 iunie: Biroul Permanent Național al PSD a decis, în unanimitate, ca partidul să își asume guvernarea, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier, conform declarațiilor liderului PSD.

26 iunie: Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că europarlamentarul Siegfried Mureșan este propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru al României.

14 iulie: Președintele Nicușor Dan a declarat, în contextul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, că „alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine și n-ar aduce, de fapt, nimic nou, pentru că toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără o posibilitate de a forma o majoritate, fără o discuție între exact aceleași partide care nu reușesc să aibă o discuție acum”.

16 iulie: În cadrul unui eveniment organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, întrebat care este soluția la criza guvernamentală, președintele Dan a răspuns că este treaba partidelor să găsească o majoritate. „Nu este un răspuns pe care să-l dau eu. Eu am pus niște condiții, mai departe e treaba partidelor să găsească acea majoritate. (…) În acest moment niciunul din cei doi premieri propuși (n. r.: Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu) nu face o majoritate, dacă aș ști că o face, l-aș nominaliza mâine”.

27 august: Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va relua discuțiile cu partidele politice la 1 septembrie pentru formarea unei majorități parlamentare pentru învestirea unui guvern cu puteri depline. „Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem, formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil. Eu cred că este o urgență, cred că toată lumea realizează că este o urgență să avem un guvern”, a subliniat președintele la Chișinău. Nicușor Dan a explicat și de ce nu a mai venit cu o desemnare de premier pe timpul verii, subliniind că mai multe eșecuri la învestire ar fi vulnerabilizat România în fața agențiilor de rating. Președintele a mai precizat, în context, că va fi, cel mai probabil, un guvern politic.

31 august: Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la Sinaia, la Consiliului Politic Național al partidului, că social-democrații vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou guvern cu propria propunere de premier şi a precizat că își asumă această funcție. „Ceea ce am stabilit noi astăzi este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern. Iar variantele sunt – fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus Grindeanu.

1 septembrie: Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că poziția PNL nu s-a schimbat și că liberalii nu vor susține un guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau este propus de un partid. Abrudean a precizat că propunerea PNL, susținută de USR și UDMR, pentru funcția de premier rămâne europarlamentarul Siegfried Mureșan și că liberalii sunt pregătiți inclusiv să treacă în opoziție.

3 septembrie: În contextul participării la ședința CSM, președintele Dan a răspuns la o întrebare legată de momentul desemnării premierului. „Evident că societatea așteaptă să avem un guvern, au existat discuții în toată această perioadă. Nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranșăm problema”, a spus Nicușor Dan în context.

Mesajul central transmis de președintele Dan subliniază deblocarea crizei politice în care România se află de patru luni, perioadă în care țara a fost condusă de un guvern interimar. O mare vină pentru această situație o are și el.

Gigi BUȘE