România solicită consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră

Luni, 29 iunie 2026, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către Președintele Nicușor Dan, având ca principală temă analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara.

 Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026) este o reuniune esențială pentru adaptarea Alianței la provocările geopolitice actuale. Accentul cade pe securitatea pe Flancul Estic și la Marea Neagră, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, creșterea investițiilor în apărare și dezvoltarea producției industriale militare. Evenimentul de la Ankara reprezintă cel de-al 36-lea summit NATO și al doilea organizat de Turcia, după cel de la Istanbul din 2004.

Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre.

În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României. La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în ședința de luni, 29 iunie 2026, a definitivat obiectivele României pentru această reuniune la nivel înalt, concentrându-se pe următoarele coordonate strategice:

• Stabilitatea la Marea Neagră: Solicitarea de a trata cu prioritate amenințările generate de agresiunea Rusiei și necesitatea unei prezențe aliate consolidate pe Flancul Estic.
• Industria de Apărare: Prezentarea progreselor făcute de România în acest sector și reafirmarea angajamentelor financiare aliate privind alocarea a cel puțin (2%) din PIB pentru apărare.
• Contribuții Externe: Stabilirea forțelor pe care Armata României le va pune la dispoziție pentru misiuni și operații în anul 2027.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat, efectivele armate care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara granițelor. Potrivit CSAT, 5.358 militari și civili vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului național.

Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.

„Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României”, se arată în comunicatul Instituției Prezidențiale.

Consiliul a analizat situația ROMATSA, după ce, în februarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea, pentru 30 de zile, a certificatului prin care instituția este autorizată ca furnizor de servicii de navigație aeriană, în urma unui proces intentat de 12 controlori de trafic aerian.

„O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională”, se spune în comunicatul CSAT.

Consiliul precizează că hotărârea Curții de Apel nu este definitivă și nici executorie și în acest context, membrii CSAT au decis ca Guvernul să identifice soluțiile necesare pentru asigurarea continuității serviciilor de navigație aeriană și a securității spațiului aerian.

De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.

Gigi BUȘE

Distribuie: